În acest articol vom face rezumatul romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu.
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război este un roman interbelic, un roman modern, subiectiv și de analiză psihologică.
Acest roman este compus din două părți:
- prima parte fiind Ultima noapte de dragoste, care sugerează în acest caz aspirația spre unicitatea sentimentului de iubire,
- iar a doua parte, Întâia noapte de război, care conturează o imagine inedită prin experiențele trăite de scriitor în timpul primului război mondial.
Așadar, acest roman are la bază un jurnal de campanie în care timpul cronologic este simțit paralel cu timpul subiectiv.
Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război tratează aspirația spre ideal, cuprinzând practic și arătând relația dintre Ștefan Gheorghidiu și soția sa, Ela. Cu ajutorul memoriei involuntare, experiențele interioare ale protagonistului sunt aduse în spațiul real, în timpul obiectiv. Drama războiului fiind mult mai puternică decât cea a iubirii.
Personajul principal, Ștefan Gheorghidiu, este prezentat în incipitul romanului ca fiind un locotenent care ajută la amenajarea fortificațiilor de pe Valea Prahovei. Conform jurnalului său de campanie, el face referiri la sistemul militar de apărare al țării, care, spune el, lasă de dorit, în special în preajma primului război mondial. Împreună cu 14 ofițeri, Ștefan Gheorghidiu este participant la o discuție care are ca punct de plecare decizia unui bărbat de a-și ucide soția din cauza infidelității acesteia.
Astfel, Ștefan ajunge să-și exprime punctul de vedere, considerând că cei care se iubesc au drept de viață și de moarte unul asupra celuilalt. De la această discuție, cu ajutorul memoriei involuntare, Ștefan Gheorghidiu aduce în timpul prezent experiența sa de iubire și mărturisește: „Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la universitate și bănuiam că mă înșală.”
Ștefan o admiră pe Ela, femeia care avea parte de admirația tuturor.
Se spune în roman în felul următor: „să tulburi atât de mistuitor o femeie dorită de toți; să fii atât de necesar unei existențe, erau sentimente care mă adevereau în jocul intim al ființei mele” Din orgoliu, această admirație se transformă în pasiune, devenind, în timp, o iubire unică. Orgoliul se pare că a constituit baza viitoarei iubiri, deși căsnicia dintre ei și Ela este considerată una foarte bună la început.
Odată ce Ștefan primește moștenirea de la unchiul Tache, viața cuplului se schimbă dramatic. Atitudinea soției, Ela, devine de nerecunoscut prin implicarea tot mai mare în procesul între rude, în vederea clarificării testamentului.
Ela este cea care îl încurajează pe Ștefan să lupte pentru moștenire excesiv de mult, spunându-i: „Dar nu vezi că toți vor să te înșele pentru că ești prea bun?” Acest proces se termină cu cedarea lui Ștefan în fața rudelor, renunțând la afaceri și continuându-și studiile de filosofie.
Fiind atrasă de lumea mondenă, Ela își schimbă comportamentul spre dezamăgirea soțului, care este cuprins de sentimente de gelozie și este supus unei suferințe mistuitoare. Plimbarea la Odobești îi oferă lui Ștefan prilejul unei crize de gelozie accentuate progresiv. Gelozia declanșează analizarea amănunțită a comportamentului Elei până la felul în care aceasta vorbea. Ștefan spune în roman: „Nevastă-mea avea o voce ușor emoționată, fire reflexivă.”
Ștefan este copleșit de incertitudine și suspiciuni în privința comportamentului fidel al Elei și, desigur, de neliniște. Frământările îi tulbură liniștea și îi torturează întreaga viață, astfel încât în mintea sa se naște un conflict interior care are la bază o nuanță filosofică: valorile absolute și unicitatea sentimentului de iubire. Dovezile infidelității Elei devin tot mai evidente, iar aici putem enumera foarte multe: compania lui G, domnul G. care îi dă Elei o veselie nefirească,
Ela care se așează lângă el la masă și se lasă fotografiată de acesta în timpul dansului, se lipește de el în mașină și discută tot timpul cu el, și chiar gustă din mâncarea lui. Petrecerea dată de prietenii din facultate alimentează ideea lui Ștefan Gheorghidiu de a o face geloasă pe Ela. Acesta îi face avansul unei doamne și, în final, cu o fată oarecare de pe stradă, ajunge să o înșele pe soția sa. Ela îl surprinde și decide să plece. Nu după mult timp, cei doi soți ajung să se împace.
Momentul în care Ștefan pleacă la Azuga, Ela decide să plece și ea de acasă, dar revine a doua zi. În final, Ștefan se desparte de ea, iar aceștia trec printr-o perioadă de suferință drastică. După un timp, acesta găsește întâmplător un bilet între cărți, o scrisoare de la Anișoara, prin care aceasta o chema pe Ela să doarmă la ea tocmai în seara când protagonistul se întorsese de la Azuga.
Această situație îl copleșește de remușcări și, de la Câmpul Lung, îl face pe Ștefan Gheorghidiu să constate cu tristețe că iubirea nu mai este dăruire totală și soția sa este departe de idealul pe care el și l-ar fi imaginat, făcându-și griji pentru viitor.
Ela îi cere lui Ștefan să pună pe numele ei o parte din avere în cazul în care acesta ar muri în război însă renunță la această idee, deoarece a doua zi România intră în Primul Război Mondial. Ștefan decide să renunțe la această căsnicie.
Partea a doua a romanului prezintă efectul purificator pe care îl poate avea experiența războiului, prin participarea afectivă a protagonistului la această acțiune. Experiența războiului îl plasează în circumstanțe noi, probând sentimente diferite, lansate de pericolul morții și suferința alături de ceilalți colegi de război.
În final, rănit fiind, Ștefan se întoarce la București, iar gesturile Elei par a nu mai avea aceeași valoare.
El mărturisește că se simte înstrăinat de cea pentru care, cândva, ar fi putut ucide și își dă seama că oricând ar fi putut găsi alta la fel, oferindu-i de la obiecte de preț la cărți, de la lucruri personale la amintiri. Adică, tot trecutul. Concluzionând, putem spune că acest roman dovedește originalitate prin analizarea propriei conștiințe a personajului. Autorul este, în același timp, personaj și narator, având o intrigă complicată. Personajele sunt puternic individualizate, fiind construite într-o manieră modernă de către autorul Camil Petrescu.
Citește și rezumatul pe capitole al romanului „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu.
Versiune audio/video a rezumatului operei „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”
Camil Petrescu a mai scris si alte opere importante precum: