Introducere
În acest articol vom face un rezumat oarecum pe scurt despre această piesă de teatru intitulată suflete tari și scrisă de către Camil Petrescu.
Această piesă de teatru este structurată sau împărțită pe trei acte.
Așadar, haideți acum să începem acest rezumat pentru piesa de teatru, pentru această operă dramatică intitulată Suflete tari și scrisă de către Camil Petrescu.
Rezumat
În actul întâi, timpul și spațiul din operă sunt delimitate foarte clar deoarece acțiunea are loc în casa unui aristocrat, aristocratului Matei Boiu Dorcan, în toamna anului 1913. Facem așadar cunoștință întâi cu Andrei Pietraru, care este un bibliotecar din casa lui Matei Boiu Dorcan și se spune în operă că era un tânăr de vreo 30 de ani, înalt și delicat, cu figura obosită de om mistuit de o frământată viață interioară.
În prima scenă a actului întâi apar Andrei Pietraru, bibliotecarul nostru, și Șerban Saru Sinești. Șerban Saru Sinești era un membru foarte important și apreciat al partidului Liberal.
Îi reproșează lui Andrei faptul că acesta nu dorise, refuzase să devină logodnicul cumnatei sale bogate. Motivul pentru care Andrei nu evoluase profesional și nu se căsătorise se pare că era dragostea pe care i-o purta Ioanei, alături de care dorea să se afle în permanență. Intră ulterior în scenă și Ioana, un tablou al mătușii sale.
Ioana îl ceartă pe Andrei fiindcă nu găsise în bibliotecă o Ionică ce cuprindea și istoria vieții Suzanei Boiu.
Se pare că Andrei fusese tulburat de prezența Ioanei, de care era îndrăgostit fără speranță. Văzând toate acestea, Maria o atenționează pe Ioana privind comportamentul ei față de Andrei, dar Ioana consideră că timpul nu trebuie risipit cu preocupări legate de se spune în operă de un biet ratat.
În actul al doilea, îl avem pe Andrei care își dezvăluie sentimentele față de Ioana.
Îi spune acestuia că o iubește și așa mai departe, dar din nefericire, el este respins cu ironie de către Ioana. Ioana sfătuiește să se realizeze din punct de vedere profesional și să părăsească casa respectivă, casa tatălui ei. Andrei pleacă sărutând-o pe Ioana.
Avem ulterior și actul al treilea. Actul al treilea debutează în biroul unui secretar general al unui club, totul având loc din cauza unui incident petrecut la teatru. Se întocmește procesul verbal după acest duel, în urma căruia prințul suferă ceva răni.
În mod surprinzător, Andrei câștigase acest duel și îl rănise la umăr pe prințul respectiv, care se numea prințul Bazil. În urma acestui duel, Andrei se pare că câștigă dragostea Ioanei, cu care petrece nopți toride de dragoste.
Andrei povestește ulterior unui prieten dintre ai lui, un prieten care se numea Culai, despre aceste experiențe și află de la prietenul său despre dragostea pe care o purtase Elena timp de 7 ani. Ioana pretinde de la Andrei să o ceară în căsătorie, deoarece altfel s-ar fi considerat că a necinstit-o.
Acum Boiu Dorcan, tatăl Ioanei, se opune și vehement îl numește pe acest tânăr, îl numește pe Andrei vânător de zestre, dar Andrei nu prea era un tip bogat, nu provenea dintr-o familie bogată.
Era doar un bibliotecar la casa lui, în casa acestuia Aristocrat, pe numele lui Boiu Dorcan. Și acest Boiu Dorcan îi spune, da, după toate acestea se refuză, refuză să Ioana să se căsătorească cu el și îi spune că este un vânător de zestre, fiindcă el era sărac, era bogat. Curând după aceea Elena îi comunică lui Andrei faptul că îl va însoți pe tatăl Ioanei la Dorc, unde acesta dorea să plece pentru o recluziune definitivă ca semn de rămas bun. Andrei Pietraru, da, acest bibliotecar al nostru, o îmbrățișează și o sărută.
Ioana intră în acel moment în încăpere și surprinde gestul respectiv și în urma acestei scene, ea e convinsă că el, Elena, doar pentru că în acel moment era sărutată, să spunem așa, de Andrei.
Ea crede că practic Elena fusese în tot acest timp amanta lui Andrei și că acesta dorea de fapt dragostea Elenei și banii tatălui Ioanei și că din acest motiv, da, el ar fi dorit să o ia pe Ioana de soție, da, deci pentru banii tatălui ei, dar nu ar fi iubit-o. Dar credea ea că nu o iubea și că dorea doar banii tatălui ei și o iubea în schimb pe Elena.
Apoi îl jignește, da, Ioana îl jignește pe Andrei, spunându-i că are suflet de slugă. Andrei aude toate acestea și se împușcă în piept, după care îi spune Ioanei: „Pe dumneata te-am ucis în mine.”
În final sosește și Culai, prietenul lui Andrei, împreună cu un medic, medic care constată că Andrei poate fi salvat. Culai ulterior își anunță plecarea spre Văleni, împreună cu această Elena. Cam asta se întâmplă în această piesă de teatru, în Suflete tari.
Citeste si:
Alte opere de Camil Petrescu: