Expozițiunea

În acest articol vom discuta despre Povestea lui Harap-Alb REZUMAT, scrisă de către Ion Creangă.

Așadar, vom începe, desigur, cu expozițiunea. Acest basm cult este considerat un bildungsroman, adică o operă de formare spirituală a personajului principal din povestea luiHarap-Alb.

Harap-Alb pornește această poveste de la necesitatea parcurgerii unui drum inițiatic util eroului pentru a atinge nivelul de maturitate care să-i permită ulterior să conducă o împărăție.

Primirea unei cărți de la Verde Împărat, care, neavând decât fete, solicită pe cineva care să preia mai departe domnia împărăției sale, determină necesitatea începerii drumului inițiatic pe care Harap-Alb îl are de parcurs pentru a face dovada vredniciei și iscusinței sale.

Harap-Alb este practic mezinul împăratului, adică cel mai mic dintre fiii săi, cel care trebuie supus inițierii. Spre deosebire de personajele din basmele populare, acesta nu este înzestrat cu trăsături deosebite, nefiind curajos, voinic sau luptător priceput. El va trebui să dobândească aceste trăsături pe parcursul drumului inițiatic.

Proba la care îl supune împăratul, aceea de a trece peste pod fără a-i fi frică de tatăl deghizat în urs, nu este lipsită de semnificație. Podul simbolizează trecerea într-o altă etapă a vieții, din imaturitate în maturitate, iar mezinul reușește să depășească această probă cu ajutorul calului, ajutorul său de nădejde pe tot parcursul acestei călătorii.

Intriga

În intrigă îl vedem pe Harap-Alb care pleacă la drum cu hainele, armele și calul din tinerețe ale tatălui. Acest lucru simbolizează repetarea drumului de inițiere parcurs odinioară de părintele său, ceea ce stârnește întrucâtva nemulțumirea tatălui, care dorește să-l ferească de greutăți.

Ca să plece pe acest drum spre maturitate, mezinul este ajutat de Sfânta Duminică, deghizată în cerșetoare, care îl recompensează pe fiul împăratului pentru milostenia lui. Aceasta primește un bănuț de la Harap-Alb și ulterior îl sfătuiește să aleagă calul din tinerețe al tatălui.

Calul este ales în urma celor trei încercări cu jăratic și devine sfătuitorul și tovarășul de încredere al lui Harap-Alb.

Probele sunt menite a scoate în evidență naivitatea și lipsa de maturitate a eroului, trăsături ce vor conduce către încălcarea sfatului părintesc de a nu se încrede în omul sfânt și la pierderea propriei identități.

Pătrunderea în pădurea-labirint are valoare simbolică, căci reprezintă un loc al morții și al regenerării, deoarece pentru mezin se va încheia o etapă și va începe o alta.

Tot la fel, prin coborârea în fântână, tânărul intră într-un spațiu al nașterii și al regenerării. El intră în fântână ca fecior de crai, matur și naiv, pentru a deveni ulterior Harap-Alb, rob al Spânului, sub a cărui dominație se va afla până când va muri și va învia din nou.

Desfășurarea acțiunii

Desfășurarea acțiunii este partea cea mai lungă a subiectului și se constituie dintr-o succesiune de probe pe care Harap-Alb trebuie să le înfăptuiască la cererea Spânului. Aceste probe sunt depășite cu ajutorul multor personaje ajutătoare.

Prima probă, aducerea salatelor din grădina Ursului, este îndeplinită cu ajutorul Sfintei Duminici, de la care primește sfaturi și un obiect magic, o licoare somnoroasă pentru urs.

Sfânta Duminică îl ajută, de asemenea, și în îndeplinirea celei de-a doua probe, aducerea pielii de cerb cu cap cu tot, așa bătute cu pietre scumpe cum se găsesc. Aceasta îi oferă de această dată obrăzar și sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot.

Probele sunt importante pentru a dezvălui alte calități ale personajului, cum ar fi curajul, mânuirea sabiei, stăpânirea de sine și respectarea jurământului, în ciuda ispitei de a se îmbogăți.

A treia probă, mai complicată, poate fi dusă la îndeplinire cu ajutorul altor personaje:

  • Furnica, de la care Harap-Alb își salvează viața și pe a calului său, alegând să treacă înot o apă mare.
  • Albina, pe care o ajută să își refacă stupul.
  • Cei cinci așa-ziși monștri care îl însoțesc și îl ajută deoarece s-a arătat prietenos și nu i-a judecat pe baza defectelor fizice: Gerilă , Setilă, Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă .

La rândul său, Împăratul Roșu îl supune la alte trei probe, pe care Harap-Alb le depășește cu ajutorul prietenilor săi:

  • Casa de Aramă - probă depășită cu ajutorul lui Gerilă (proba focului).
  • Ospățul cu mâncare și vin din belșug - probă trecută cu ajutorul lui Flămânzilă și Setilă.
  • Alegerea macului din nisip - probă îndeplinită cu ajutorul furnicilor.

Paza pe timp de noapte la odaia fetei și prinderea ei, odată transformată în pasăre, sunt probe îndeplinite cu ajutorul lui Ochilă și Păsărilă-Lungilă.

Ultima probă, ghicitul fetei, este trecută cu ajutorul albinei.

Fata de împărat impune și ea o probă: turturica ei și calul lui Harap-Alb trebuie să aducă trei smicele de măr, apă vie și apă moartă de unde se bat munții în capete. Prin înșelăciune, calul învinge turturica, iar fata Împăratului Roșu este nevoită să plece cu Harap-Alb, de care se îndrăgostește.

Punctul culminant

Momentul de maximă tensiune este atins când Harap-Alb se întoarce cu fata de împărat la Spân. Aceasta îl demască pe Spân, care, considerând că Harap-Alb a încălcat jurământul depus, îl pedepsește tăindu-i capul.

Calul său îl ridică în înaltul cerului și apoi îl izbește de pământ, distrugând astfel întruchiparea răului – Spânul.

Deznodământul

Momentul decapitării lui Harap-Alb are o semnificație aparte, sugerând încheierea procesului de inițiere și întoarcerea la propria identitate.

Ca și în basmele populare, în opera lui Creangă echilibrul este restabilit prin învingerea forțelor răului de către cele ale binelui.

Harap-Alb este înviat de fata Împăratului Roșu cu ajutorul celor trei obiecte, obține conducerea împărăției și se căsătorește cu fata de împărat.

Nunta dintre aceștia simbolizează schimbarea statutului social, confirmând maturizarea eroului.

Versiune audio/video a rezumatului operei „Povestea lui Harap-Alb” pe momentele subiectului

Aprofundează citind și: