O scrisoare pierduta rezumat pe momentele subiectului

Introducere

În acest articol vom discuta de momentele subiectului din cadrul comediei O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. Aceasta este practic o comedie inspirată de farsa electorală din anul 1883 și publicată ulterior, desigur, în anul 1885, la un an după ce a avut loc prima sa reprezentație pe scena Teatrului Național din București.

Această operă este a treia din cele patru piese de teatru scrise de către Ion Luca Caragiale.

În acest caz, vom discuta despre expozițiunea din această operă, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant și deznodământul.

Expozițiunea

Începem cu expozițiunea. Așadar, în expozițiune cititorul se familiarizează cu timpul și locul acțiunii. Este vorba despre capitala unui județ de munte, aici desfășurându-se toată acțiunea, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Tipătescu, prefectul județului, citește un articol din publicația intitulată Răcnetul Carpaților, în care guvernul este acuzat că a lăsat județul în ghearele unui vampir.

Intriga

Trecem acum la partea cu intriga. Intriga este dată de pierderea scrisorii de dragoste adresată lui Zoe Trahanache și semnată de către însuși prefectul, Ștefan Tipătescu.

Pristanda îi relatează lui Tipătescu despre misiunea de a afla discuțiile inamicilor politici care aveau loc în casa lui Nae Cațavencu, liderul opoziției, dar și deținătorul ziarului Răcnetul Carpaților.

El povestește că acolo se adunaseră membrii opoziției, din care făceau parte intelectualii. Ce află Pristanda va deveni un fapt hotărâtor pentru subiectul piesei, deoarece acesta îl auzise pe Cațavencu spunându-le celorlalți că deținea un document foarte important și scoate o scrisorică din portofel.

Desfășurarea acțiunii

Trecem acum la desfășurarea acțiunii. Desfășurarea acțiunii începe cu scena a treia din actul I și se încheie cu actul al III-lea din cele patru acte. Aceasta cuprinde practic consecințele acestei neatenții a pierderii scrisorii.

Așadar, Tipătescu se teme de posibilitatea dezvăluirii legăturii dintre el și Zoe Trahanache. Cațavencu îi arătase deja scrisoarea soțului lui Zoe, Zaharia Trahanache, însă acesta respinge cu naivitate ideea că ar putea fi cu adevărat înșelat, fiind convins de ideea unei plastografii. Pătescu profită de pe urma acestui fapt.

Zoe Trahanache mărturisește că pierduse scrisoarea pe când pleca de la Ștefan Tipătescu și îi spune acestuia că fusese șantajată de către Nae Cațavencu, liderul opoziției, și forțată să-i garanteze acestuia funcția de deputat.

Farfuridi și Brânzovenescu, doi membri importanți ai Partidului de la guvernare, se simt trădați când află despre întâlnirea de la redacție. Apare și Cetățeanul Turmentat, care găsise scrisoarea al cărei destinatar era Zoe și care fusese luată apoi cu precauție de către Cațavencu. Pe măsură ce personajele implicate află despre această scrisoare, se creează o atmosferă dominată de panică generală.

În Răcnetul Carpaților se anunță publicarea, în numărul următor, a unei scrisori referitoare la relația ascunsă dintre doi oameni politici extrem de influenți. Ștefan Tipătescu îi ordonă lui Pristanda să-l aresteze pe Cațavencu.

Zoe Trahanache însă îl asigură de sprijinul ei, spunându-i că atât ea, cât și soțul ei Zaharia Trahanache, vor alege, iar apoi cere scrisoarea de la acesta, de la Nae Cațavencu. Ghiță aduce apoi o telegramă ce conținea numele candidatului care trebuia să fie ales: Agamiță Dandanache.

Punctul culminant

Trecem acum la punctul culminant. Punctul culminant are loc în ziua alegerilor, când discursurile lui Farfuridi și Cațavencu sunt pompoase, dar de asemenea lipsite de substanță.

Toți doreau să-l voteze pe Cațavencu, însă scandalul politic se încheie cu înfrângerea lui Cațavencu și alegerea lui Agamiță Dandanache. Când se anunță câștigătorul, se iscă un conflict între cele două tabere principale. În tot acest haos creat, Cațavencu își pierde pălăria, în căptușeala căreia, atenție, se află scrisoarea, iar această scrisoare ajunge din nou în posesia Cetățeanului Turmentat.

Alesul de la centru mărturisește că deține „arma”, adică scrisoarea decisivă privind victoria lui, adăugând că o păstrează și pentru ocazii viitoare. Cațavencu acceptă propunerea lui Zoe și conduce manifestația în cinstea noului ales.

Deznodământul

În deznodământ se vorbește despre festivitatea organizată în cinstea câștigătorului, iar personajele comediei se adună pe scenă. Petrecerea se desfășoară de parcă n-ar fi existat competiție, nu ar fi existat șantaj sau vreo dușmănie între cei prezenți.

Cortina cade peste atmosfera veselă și expresiile ușurate ale acestor personaje.

Așadar, în concluzie, O scrisoare pierdută este o comedie de moravuri, o comedie care reflectă în tocmai tarele politicienilor, printre care demagogia, parvenitismul și ipocrizia.

Desigur, actualitatea comediilor lui Ion Luca Caragiale îi surprinde și în prezent pe cititorii scriitorului ale cărui piese sunt jucate în continuare cu succes pe scenele teatrelor din întreaga țară.

Aprofundează citind și rezumatul pe acte al piesei de teatru o scrisoare pierdută sau rezumatul pe scurt al operei o scrisoare pierdută.

Versiune audio/video a rezumatului pe momentele subiectului al operei „O scrisoare pierdută”