În acest articol vom discuta despre romanul Maitreyi. Această operă este practic un roman, un roman al experienței, un roman scris de către Mircea Eliade și publicat în perioada interbelică. Acest roman are un caracter absolut subiectiv.

Să începem acum cu rezumatul romanului Maitreyi. Alan, un tânăr inginer englez, lucrează la o societate de canalizare în Calcutta.

Acesta se îmbolnăvește de malarie și e spitalizat. Ulterior, în perioada de recuperare, acesta e invitat de către inginerul bengalez Narendra Sen să locuiască la el acasă.

Apropierea dintre Allan și Narendra Sen facilitează întâlnirea băiatului cu fiica indianului, Maitreyi. În scurtele lor întâlniri, cum ar fi vizita pe care Maitreyi o face la spital împreună cu tatăl ei, Alan nu se simte deloc atras de aceasta, considerând-o ciudată și chiar respingătoare.

Acesta spune chiar: „Mi se părea urâtă, cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut în copt.”

Trecând timpul, în special după instalarea în casa inginerului, percepția lui Alan se modifică.

Astfel, fata urâtă devine o femeie atrăgătoare, care îl cucerește cu aerul său misterios.

Alan mărturisește: „Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuți în argint, cu șalul asemenea cireșelor galbene.”

Detaliile vestimentare accentuează și mai mult exotismul femeii orientale, aceste veșminte tradiționale fascinând ochii occidentalului.

Apropierea celor doi este inițial încurajată de întreaga familie.

Scopul ascuns al lui Narendra Sen era acela de a-l adopta pe Alan, pentru ca apoi să se mute cu toții în Anglia. Alan interpretează atitudinea inginerului ca fiind una de susținere a unei posibile căsătorii cu Maitreyi.

Relația dintre Alan și Maitreyi suportă o serie de transformări, de la înfiriparea sentimentului erotic până la conștientizarea iubirii puternice pe care o poartă unul altuia. Cei doi tineri se apropie tot mai mult cu ocazia lecțiilor de bengaleză pe care Maitreyi i le oferă lui Alan.

Deși, la început, Maitreyi pare a-l considera doar un bun prieten, pe măsură ce o cunoaște mai bine, Alan pătrunde tot mai adânc în lumea indiană, adolescenta fiind un simbol al exoticului Orient.

Maitreyi era o tânără inteligentă și instruită, iar acest lucru îl surprinde pe Alan.

Ea scrie și ține discursuri filosofice în fața auditoriului, este cunoscută și apreciată de către elita bengaleză, compune poezii și îl are drept guru pe Tagore.

Inocentă, ea îi povestește lui Alan despre iubirea pe care o simțea în copilărie pentru un copac cu șapte frunze. Naivitatea fetei este dovedită și de faptul că nu realizează că este prinsă într-un joc al dragostei.

Totul pornește de la mici jocuri și atingeri nevinovate, care se transformă într-un sentiment puternic.

Maitreyi i se dăruiește lui Alan nu doar sufletește, ci și trupește. După această scenă, sentimentele devin tot mai intense, iar cei doi îndrăgostiți conștientizează că iubirea lor e prea mare pentru a putea fi negată.

În cadrul unui ceremonial, Maitreyi rostește un jurământ în fața elementelor naturii: „Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Alan și nimănui altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum aștepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea. Și cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie.” Acest legământ dovedește dragostea imensă a adolescentei, al cărei suflet feciorelnic se împletește cu dorința de a se uni cu ființa iubită.

Planurile le sunt însă anulate în mod neintenționat de către Chabu. Chabu, sora lui Maitreyi, dezvăluie părinților acesteia idila dintre cei doi. Povestea de dragoste este astfel încheiată definitiv.

Narendra Sen, tatăl lui Maitreyi, reprezentant al tradițiilor bengaleze, nu acceptă legătura amoroasă dintre fiica sa și un tânăr din afara castei lor, motiv pentru care Alan este nevoit să părăsească locuința acestora.

Ulterior, tânărul se retrage în Himalaya pentru a-și vindeca sufletul, iar Maitreyi este zdruncinată de moartea mezinei, Chabu, din cauza unor crize de nebunie.

Retragerea lui Alan în munți îi oferă acestuia ocazia de a medita asupra celor întâmplate și asupra propriilor trăiri.

În urma unor relații pasagere, Alan ajunge la concluzia că o dragoste atât de puternică precum cea pe care o simte pentru Maitreyi nu va putea fi uitată.

În final, dominat de incertitudini, Alan dorește să primească o confirmare privind sentimentele fetei. Romanul îi face pe cititori martorii unei iubiri care trece proba timpului.

Cam atât în legătură cu rezumatul acestui roman al experienței, un roman exotic, erotic și subiectiv, scris de către Mircea Eliade.

Aprofundeaza citind si: