În acest articol vom discuta despre Jocul ielelor. Vom trece practic prin momentele subiectului acestei drame de idei în trei acte, scrisă de către Camil Petrescu. Haideți să începem!

Expozițiunea

Vom începe cu expozițiunea.

Subiectul operei Jocul ielelor înfățișează consecințele campaniei de presă a protagonistului, Gelu Ruscanu, împotriva lui Șerban Sinești, ministrul Justiției. Expozițiunea arată timpul și locul acțiunii, mai exact, București, anul 1914.

Cea mai mare parte a acțiunii se desfășoară la redacția ziarului Dreptatea Socială, ziar deținut de către Gelu Ruscanu, protagonistul acestei opere.

El se află în posesia unei scrisori de dragoste trimise lui de către Maria Sinești, soția ministrului și fosta sa iubită.

În scrisoare, Maria îi mărturisește că actualul ei soț ar fi omorât-o pe doamna Mani, o bătrână înstărită, al cărei testament l-a distrus și a cărei avere, aproximativ un milion de lei în aur, și-ar fi însușit-o.

Intriga

Trecem acum la intrigă.

Intriga acțiunii este reprezentată de decizia protagonistului, Gelu Ruscanu, de a publica scrisoarea Mariei Sinești.

Mătușa lui Gelu, Irena, și ministrul Șerban Sinești îl vizitează. În urma evenimentelor produse, se exercită presiuni asupra lui Gelu pentru a-l convinge să se răzgândească, dar acesta este motivat în acțiunile sale de un puternic simț justițiar.

Desfășurarea acțiunii

Acum vom trece la desfășurarea acțiunii.

Desfășurarea acțiunii cuprinde șirul deziluziilor pe care Gelu le-a trăit de-a lungul vieții sale.

Întâia oară, el a fost dezamăgit în dragoste chiar de Maria, care îl iubise doar declarativ. Idealismul său romantic este dărâmat, însă Gelu înlocuiește dragostea cu dreptatea, în slujba căreia își pune viața și cariera.

Conceptul dreptății pe care se sprijinea acum Ruscanu suferă o puternică zdruncinare în urma descoperirii scrisorii: chiar ministrul Justiției comisese o crimă din care profitase financiar, ceea ce îl făcea nedemn pentru funcția pe care o ocupa. În virtutea atașamentului său față de ideea justiției absolute, Ruscanu rămâne neclintit în decizia de a publica scrisoarea.

Un moment foarte important este dat de vizita ministrului la redacția ziarului lui Gelu Ruscanu.

Sinești îi arată lui Gelu o scrisoare semnată de tatăl său, care conținea indicii despre moartea acestuia.

Astfel, Gelu află că tatăl său, Grigore Ruscanu, nu murise într-un accident de vânătoare, așa cum credea, ci își pusese capăt zilelor cu un revolver din cauza unei suferințe amoroase.

Obiectul pasiunii lui fusese o actriță lipsită de talent, vulgară, care nu merita un asemenea sacrificiu.

Punctul culminant

Trecem acum la punctul culminant.

Punctul culminant se produce odată cu o revelație dureroasă pentru protagonist.

Astfel, Gelu află că ceilalți membri ai redacției acceptaseră să nu publice scrisoarea ministrului în schimbul eliberării deținutului Petre Boruga, un muncitor care atacase un procuror și care era perceput în mod eronat ca un reprezentant al drepturilor clasei de jos.

Deznodământul

Am ajuns acum și la deznodământ.

Deznodământul operei este unul absolut tragic și cuprinde moartea protagonistului. După ce trebuise să accepte relativitatea iubirii, Gelu se confruntă și cu relativitatea justiției, ajungând la concluzia că moartea rămâne singurul adevăr absolut.

Complet deziluzionat și neștiind cum să împace principiile sale cu realitatea în care trăia, Gelu Ruscanu își pune capăt zilelor folosind revolverul adus de Maria.

Așadar, Jocul ielelor, această dramă scrisă de Camil Petrescu, aduce în atenția publicului larg și a cititorilor drama omului modern, care manifestă un profund atașament față de anumite idei.

Pentru acest atașament, el plătește un preț foarte scump, uneori chiar prețul propriei vieți.

Conflictul interior al protagonistului este unul de idei, întrucât realitatea concretă nu se pliază pe idealurile acestuia, creând un puternic tumult interior în conștiința lui.

Cam atât în legătură cu momentele subiectului din această operă, Jocul ielelor.

Aprofundeaza:

Alte opere de Camil Petrescu: