În acest articol vă voi prezenta rezumatul pe capitole al nuvelei „În vreme de război” de Ion Luca Caragiale.

Capitolul 1

În primul capitol se povestește despre o haită de tâlhari care începuse a își face simțită prezența și care-l luase-n vizor pe popa Iancu, un preot cu o avere impresionantă.

Într-o seară popa Iancu face greșeala de a rămâne singur acasă și tâlharii vin peste el. A doua zi popa este găsit legat și povestește tuturor ce i se întâmplase.

La două săptămâni se află de o altă tâlhărie a acestei haite, o tâlharie foarte înspăimântătoare.

Într-un final se duce vestea că haita a fost prinsă și lumea se liniștește.

După câteva zile de negustorit, popa Iancu se duce la Stavrache, un hangiu care-i era frate mai mare.

Acolo popa Iancu îl îndeamnă pe Stavrache să închidă cât mai rapid hanul și să-și trimită slugile la culcare pentru că au de discutat ceva foarte important.

În acea seară popa Iancu îi dezvăluie faptul că el era șeful haitei de tâlhari și că acea tâlhărie de la moșia sa fusese o înscenare doar ca lumea să nu bănuiască că acesta era marele tâlhar, tâlharul tâlharilor.

Îi povestește tâlhăriile pe care le-a făcut și despre cum ceilalți tâlhari au fost prinși de poteră dar el a reușit, ca prin minune, să scape.

De afară se aud bătăi în ușă, popa se sperie și scoate revolverul. Stavrache își dă totuși seama că era vorba de un grup de petrecăreți, vreo douăzeci de voluntari și câteva cadre militare care se duceau la război și doreau a înnopta la han, nu erau alți tâlhari sau potera.

Lui Stavrache îi vine ideea de a îl trimite la război pe popa Iancu cu acei voluntari pentru a-i face pierdută urma ca potera să nu poată da de el în caz că-i pârât de ceilalți tâlhari prinși. Zis și făcut, Iancu-i acceptat în grup și se pregătește de a merge la război împreună cu ei.

În sat, lui Iancu îi ia locul de preot un altul. Ulterior mama sa și a lui Stavrache moare iar Stavrache primește într-o zi o scrisoare de la fratele său.

Stavrache nu pare tocmai fericit să afle că fratele său devenise soldat gradat, câștigase și-o luptă și era probabil și să se întoarcă acasă. Nu părea tocmai fericit pentru că aceasta cam râvnea la averea lui Iancu.

Într-o altă zi, Stavrache primește o scrisoare în care-i anunțat că fratele său a murit. Chiar de-i părea rău de moarte fratelui său, Stavrache numai decât se îndreptă către târg pentru a întreba un avocat cum putea intra în posesia averii fratelui său.

Capitolul 2

Deja de ceva vreme Stavrache se făcu stăpân peste averea lui Iancu. Avocatu-i explicase că daca n-are alte rude, n-are cine a îl deranja și a îi lua acea avere decât însuși fratele său, frate despre care se știa că este mort.

Urmează ca Stavrache să aibă multiple coșmaruri în care apare fratele său: În primul coșmar, după ani de zile, Iancu se intorsese, foarte slăbit, aproape mort și îi cere lui Stavrache o cană cu apă.

Lui Stavrache până la urmă i se făcuse milă și încercă să-l pună-n pat ca să-l îngrijească, dar ce să vezi, Iancu, de fapt, îi întinse o capcană pentru că Stavrache a vrut să se facă stăpân permanent peste a sa avere și dorea să-l omoare dar Stavrache a reușit să scape din mâinile lui Iancu iar Iancu a fugit.

În al doilea coșmar, după ceva timp în sat la Stavrache se aude un zgomot făcut de un grup de militari, ce să vezi, capitanul acelui grup era Iancu.

Stavrache incearcă rapid să încuie hanul dar numaidecât căpitanul distruse ușa hanului și-l întreabă pe Stavrache, din nou, dacă a crezut c-a murit. Stavrache fuge dar trebuie a lupta la un moment dat iar în timp ce încearcă a îl ucide pe Iancu ca să scape, parcă nu reușește a face asta, parcă Iancu tot mai tare râde și parcă a sa stare de spirit și de sănătate tot mai bună devine.

Stavrache, neputincios, renunță la încearcarea de îl ucide pe Iancu. Iancu iese afară, își ia soldații și pleacă la drum acompaniat de fanfară în timp ce râsul său parcă răsuna în tot satul.

Dimineața următoare Stavrache se duce la preotul satului să-i facă sfeștanie acasă.

Capitolul 3

În capitolul 3, în sat la Stavrache era prezentă o vreme de iarnă îngrozitoare, așadar nici clienți nu prea avea.

De cu seară cineva bate la ușa hanului, era o fetiță care dorea de un ban gaz și de doi bani țuică pentru al său tată.

Fetița încearcă a fura un covrig de la Stavrache, nu reușește, este prinsă și Stavrache îi dă o palmă, apoi îi dă gazul și țuica iar fetița pleacă.

Ulterior, la han ajunge un grup format din doi călători care doresc să înnopteze acolo. Se pare că unul dintre acei călători era chiar fratele său, popa Iancu, care se ridică rapid în poziție de drepți din patul camerei de la han și începu a râde. Începe a discuta apoi cu Stavrache, îl întreabă, ca în cele două coșmaruri, dacă a crezut c-a murit, îi spune și că ultima scrisoare fusese de fapt o farsă și că acum avea nevoie de mulți bani, de 15000 pentru că luase din banii regimentului și acum trebuia să-i dea înapoi sau să se omoare.

Stavrache devine confuz, uimit, speriat și se pune pe pat. După ceva timp începe o luptă cu Iancu pe care dorea să-l omoare dar și cu un alt călător care-l însoțea pe Iancu dar până la urmă cei doi reușesc să-l doboare, să-l bată, mai pe scurt, să-l liniștească pe Stavrache. Acum Stavrache era cel care râdea în hohote în timp ce-i scuipa pe cei doi chiar daca era cel doborât.

Iancu-i spune celuilalt călător să ia lumânarea. Acesta găsește o candelă pe care-o folosește să caute lumânarea. Găsește lumânarea și o aprinde iar odată ce lumina ajunge-n ochii lui Stavrache, acesta începe a cânta popește.

Celălalt călător în întreabă pe Iancu ce-i de făcut iar acesta-i răspunde că n-are noroc.

Așadar, totul se conclude cu înnebunirea lui Stavrache.

În vreme de război rezumat

Pe acest site găsești și alte opere scrise de Ion Luca Caragiale, precum: