Introducere rezumat Hanu Ancuței

Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu este un volum de nouă povestiri. În acest caz aveam de-a face cu o povestire în ramă, asta însemnând că fiecare dintre cele nouă povestiri au o altă tematică dar sunt conectate între ele prin tema principală a operei, anume dorința de socializare dintre oameni.

Cele nouă povestiri cuprinse în volumul „Hanu Ancuței” sunt:

  • Iapa lui Vodă,
  • Haralambie,
  • Balaurul,
  • Fântâna dintre plopi,
  • Cealaltă Ancuță,
  • Județ al sărmanilor,
  • Negustor lipscan,
  • Orb sărac,
  • Istorisirea Zahariei Fântânarul.

În continuare vom face un rezumat al volumului Hanu Ancuței. Rezumatul îl vom face pentru fiecare povestire în parte, așadar să începem.

În caz că dorești versiunea video: Hanu Ancuței rezumat detaliat

Iapa lui Vodă rezumat

Iapa lui Vodă e prima povestire din cele nouă din volumul „Hanu Ancuței” de Mihail Sadoveanu și este narată de către comisul Ioniță.

În această povestire este vorba despre comisul Ioniță care voiește a se duce la domnitorul Vodă pentru ca respectivul să-i rezolve o problemă pe care-o avea cu vecinul său care-i furase o bucată de pământ.

Ioniță ajunge la curtea domnitorului și domnitorul îi rezolvă problema, domnitor cu care nu cu mult timp înainte băuse vin la hanu Ancuței fără a știi că de fapt acea persoană era însuși domnitorul Vodă.

De asemenea în această povestire, Ioniță menționează și faptul că al său cal se trage din iapa lui Vodă.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii Iapa lui Vodă.

Haralambie rezumat

Haralambie este cea de a doua povestire din volumul „Hanu Ancuței” și e narată de către călugărul Gherman.

În această a doua povestire, povestire denumită „Haralambie”, călugărul Gherman spune că a sa destinație este mănăstirea Sfântului Haralambie din Iași și că trebuie să ajungă acolo pentru a se ruga pentru iertarea păcatelor părinților săi.

Gherman a fost crescut de mamă, nu și-a cunoscut tatăl și acesta povestește despre viața lui Haralambie, un bărbat care fusese un slujitor la curtea lui Vodă care a devenit haiduc. Acesta fura de la bogați și dădea la săraci. Cei bogați din vremurile respecive se săturaseră să fie jefuiți de Haralambie, îi spune acest lucru lui Vodă, Vodă trimite soldații după Haralambie, soldații nu reușesc să-l prindă.

Ulterior Vodă îl trimite pe Gheorghie Leondari după Haralambie. Gheorghie era fratele lui Haralambie și îi cunoștea ascunzătorile, împreună cu alți soldați îl prinde pe Haralambie la casa lui Gherman (când Gherman era încă copil) și-l ucide.

Necăjit fiind de ceea ce a trebuit să facă, Gheorghie se retrage din armată și face o mănăstire la Iași în numele fratelui său, Haralambie. Gherman își dă seama că Haralambie era tatăl său pentru că pe durata copilăriei sale acesta venea de multe ori să-l viziteze și să-l mângâie pe creștet.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii Haralambie.

Balaurul rezumat

„Balaurul” este denumirea celei de a treia povestiri din cadrul volumului „Hanu Ancuței” și e narată de către moș Leonte.

La hanu Ancuței, moș Leonte povestește tuturor despre cum văzuse el un balaur la vârsta de doar douăzeci de ani pe când al său tată îl învăța meseria de „vraci și zodier”.

Povestea este despre un boier rău și nemilos care se numea Năstasă Bolomir. Acestu-i boier îi esuaseră primele două căsătorii, acum toate femeile îl știau de frică dar tot a reușit să se căsătorească cu o fată tânără care se numea Irinuța.

Pe parcursul relației sale cu Irinuța, Năstasă începe a crede că Irinuța îl înșală, se duce la tatăl lui moș Leonte pentru ca acela să-i „citească în zodii” pentru a afla adevărul iar tatăl lui moș Leonte de frica faptul că Năstase ar putea s-o omoare pe fată, îi spune lui Năstasă că ale sale suspiciuni sunt nefondante și că nu-s corecte.

Tatăl lui moș Leonte pleacă rapid s-o găsească pe Irinuța și să-i spună că Năstasă crede că-l înșală (lucru care era adevărat) dar în același loc și în același timp sosește și Năstasă și-l condamnă pe tatăl lui moș Leonte la moarte pentru trădare iar pe Irinuța și al său amant dorea să-i lege de roțile unei cărute care să-i ducă rapid până la Iași (pentru a îi omorî într-un mod foarte barbar și dureros) dar de odată natura schimbă și apare un balaur care-l aruncă pe Năstasă într-o groapă.

Năstasă moare și despre Irinuța nu se mai știe nimic.

Citește și rezumatul detaliat al povestirii Balaurul.

Fântâna dintre plopi rezumat

Fântana dintre plopi este cea de-a patra povestire din volumul „Hanu Ancuței” iar nararea este făcută de către Neculai Isac.

Pe scurt, povestirea în povestirea „Fântâna dintre plopi” ne este prezentată o întâmplare din ale lui Neculai Isac.

Această povestire narează despre cum Neculai Isac, în tinerețea sa, când era negustor de vinuri, s-a îndrăgostit de o fată de origine rromă, fată care se numea Marga.

Aceasta fusese implicată în un complot pus la cale de alți rromi pe care Marga îi cunoștea.

Acești rromi doreau să-i fure banii lui Neculai așa că s-au decis s-o folosească pe Marga drept momeală pentru a-l atrage pe Neculai Isac și a-i fura banii.

Totuși, între Marga și Neculai Isac se creează o relație amoroasă, ambii se iubesc sincer iar fata îi spune ulterior lui Neculai despre planul celorlalți rromi.

Într-un final Neculai reușește să scape teafăr, rromii nereușind să-l omoare și să-i ia banii dar fata, Marga, este prinsă și dat fiind faptul că-i trădase pe ceilalți rromi dezvăluindu-i lui Neculai intențiile acestora, ea este aruncată într-o fântână, în fântâna din locul în care cei doi amorezi se întâlneanu.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Fântâna dintre plopi”.

Cealaltă Ancuță rezumat

Cealaltă Ancuță este denumirea celei de a cincea povestiri din volumul „Hanu Ancuței” și e narată de către Ienache coropcarul.

Această povestire narează despre un țăran numit Todoriță Catană, țăran care se îndrăgostește de Varvara, sora unui boier.

Ulterior Todoriță fuge împreună cu Varvara dar boierul, vornicul Bobeică, nu e de acord cu relația lor așadar el trimite soldații după ei pentru a-i prinde.

Mai târziu Catană e prins dar reușește să scape iar apoi toata lumea încearcă să-l prindă din nou și încearcă să-i întindă o capcană lângă podul plutitor spre Agapia.

Totuși, noaptea ceva ciudat, ceva misterios se întâmplă: după ce Varvara și Costea trec primii râul pe acel pod, cei care erau pe celălalt mal nu mai aud nimic.

Ulterior, Costea e găsit rănit și nimeni nu mai înțelege ce s-a întâmplat.

Ienache are impresia că Ancuța a făcut vrăji, dar nu e sigur de acest lucru.

În final Catană și Varvara reușesc să scape în „țara ungurească” și nicio persoană nu află ce s-a întâmplat cu adevărat în noaptea aceea.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Cealaltă Ancuță”.

Județ al sărmanilor rezumat

Județ al sărmanilor este povestirea a șasea din volumul „Hanu Ancuței” și este povestită de către Constantin Moțoc.

În această povestire Moțoc povestește despre un printre dintre ai săi. El narează despre cum un boier profitase nevasta prietenului său iar acesta într-un final s-a răzbunat luându-i viața acelui boier.

Acel boier se numea Răducan Chioru și conducea satul în care prietenul lui Moțoc locuia.

Boierul era mai afemeiat și profita de femeile unora din satul respectiv.

Boierul a ajuns să se îndrăgostească și de Ilinca, soția prietenului lui Moțoc, și să profite de aceasta.

Prietenul lui Moțoc află despre acest lucru și începe să fie violent cu a sa soție.

Relația dintre Ilinca și boierul respectiv continuă dar într-un final prietenul lui Moțoc se supără atât de tare încât îi ia viața boierului Răducan Chioru.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Județ al sărmanilor”.

Negustor lipscan rezumat

Negustor lipscan este denumirea celei de a șaptea povestiri din cadrul volumului „Hanu Ancuței” iar nararea e realizată de către negustorul Dămian Cristișor.

Pe scurt, Negustor lipscan este o povestire în care sunt prezentate întâmplările negustorului Dămian Cristișor, care poposește la hanul Ancuței și spune celor prezenți despre ale sale călătorii de pe alte tărâmuri.

El povestește cu uimire despre lucruri moderne precum trenurile, obiceiurile celor din occident sau despre cum se îmbrăca lumea în orașele nemțești.

Povestea scoate în evidență diferența dintre lumea tradițională moldovenească și lumea modernă occidentală dar și spiritul întreprinzător al lui Dămian.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Negustor lipscan”.

Orb sărac rezumat

Orb sărac este a opta povestire din volumul „Hanu Ancuței” și este istorisită de către către un bătrân orb.

Orb sărac spune povestea unui orb care a călătorit printr-o grămadă de locuri însoțit de diverse persoane. Acesta se pare că învățase mai multe cântece de jale iar într-un final s-a întors în Moldova, în satul său natal.

Când ajunge la hanul Ancuței, povestește o întamplare din vremea lui Duca-Vodă, conducator foarte lacom care a decăzut după ce poporul său s-a rugat la moaștele Sfintei Paraschiva și o minune a dus la căderea acestui domnitor.

La final, Ancuța îl recunoaște pe acest orb, își dă seama ca era o cunoștință dintre ale mamei sale și îl primește și hrănește cu drag.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Orb sărac”.

Istorisirea Zahariei fântânarul rezumat

Istorisirea Zahariei fântânarul estea cea de-a noua dar și ultima dintre povestirile incluse în volumul „Hanu Ancuței” și e narată de Lița Salomia.

Istorisirea Zahariei Fântânarul spune povestea lui Zaharia. În tinerețe el fusese chemat de un boier pentru a găsi un loc adecvat unde să poată săpa o fântână.

În acel loc, fiica boierului, îndrăgostită fiind de un băiat, spune că își va lua viața din cauza interdicției tatălui ei.

Zaharia o vede pe fată și îi spune să aștepte cu al ei iubit în coliba de lângă fântână.

Vodă ajunge ulterior în acea colibă, îi vede pe băiat și pe a sa fată îngenunchiați cu capetele plecate și le acordă permisiunea de a se însura.

Aprofundează citind rezumatul detaliat al povestirii „Istorisirea Zahariei Fântânarul”.

Autorul operei „Hanu Ancuței”, Mihail Sadoveanu, a mai redactat și alte opere printre care se numără și „Baltagul”.