Ce este substantivul / Definția substantivului

Substantivul este partea principală și flexibilă de propoziție care definește lucruri concrete și abstracte, cum ar fi:

  • ființe (om, cal, iepure, măgar, fluture),
  • obiecte (cană, tricou, geantă, pantofi, boxă),
  • fenomene ale naturii (ploaie, tunet, fulger, ceață, zăpadă),
  • sentimente (tristețe, fericire, furie, îngrijorare, uimire),
  • locuri (munte, mare, pădure, vizuină, deșert),
  • însușiri (bunătate, răutate, generozitate, nervozitate, anxietate),
  • relații (rudenie, căsătorie, prietenie)
  • acțiuni (muncă, defilare, prezentare, cantare, hibernare).

Recunoașterea substantivelor

Există diferite metode prin care putem identifica ușor substantivele.

Substantivul denumește lucruri concrete și abstracte iar acestea pot avea însușiri, așadar daca un cuvânt poate să primească un adjectiv lângă el înseamnă că este un substantiv. (rochia neagră, mașina rapidă, fata frumoasă)

Majoritatea substantivelor pot fi numărate, așadar pot să primească un numeral în construcția lor. Dacă cuvântul ales poate fi numărat e foarte probabil ca el să fie un substantiv. (o rochie - două rochii, o mașină - două mașini, o fată - două fete)

Clasificarea substantivelor

Substantivul poate fi clasificat după formă și după înțeles.

După formă, substantivul poate fi:

  • simplu (pahar, cafea, pisică, cântăreț, morcov),
  • compus (prim-ministru, făt-frumos, Cluj-Napoca, untdelemn, primăvară).

După înțeles, substantivul poate fi:

  • comun - denumesc toate lucrurile de același fel (fată, băiat, câine),
  • propriu - denumesc un singur lucru pentru a-l deosebi față de celelalte de același fel (Ana, Marin, Rex).

Genurile substantivelor

În limba română, substantivul are 3 genuri:

  • genul masculin,
  • genul feminin,
  • genul neutru.

În general, substantivele la genul neutru corespund lucrurilor neînsuflețite.

În mare parte din cazuri genul substantivului poate fi aflat prin numărarea sa:

  • masculin (un - doi): un bărbat - doi bărbați / acest bărbat - acești bărbați,
  • feminin (o - două): o femeie - două femei / această femeie - aceste femei,
  • neutru (un - două): un scaun - două scaune / acest scaun - aceste scaune.

Așadar, un substantiv care la singular are „un” sau „acest” iar la plural are „două” sau „aceste” poate fi categorisit drept substantiv netru.

Dacă substantivul nu poate fi numărat genul va fi stabilit după analizarea formei acestuia sau a articolului hotărât.

Există și substantive care au aceeași formă pentru ambele sexe iar acelea se numesc substantive epicene și reprezintă, în mare parte, nume de animale sau nume de meserii.

Exemple de substantive epicene:

  • papagal,
  • păun,
  • licurici,
  • rechin,
  • elefant,
  • pilot,
  • chirurg,
  • avocat,
  • polițist.

Substantivele care denumesc ființe și au cuvinte diferite pentru a indica cele două sexe se numesc substantive heteronime:

Exemple de substantive heteronime:

  • cal - iapă,
  • bărbat - femeie,
  • porc - scroafă,
  • cocoș - găină,
  • bou - vacă.

Substantivele care formează genul feminin de la forma de masculin se numesc substantive mobile (iepure-iepuroaică / lup-lupoaică).

Substantivele care reprezintă grupuri se numesc substantive colective (roi, popor, cătun, stol, turmă).

Numărul substantivelor

Substantivul, din punct de vedere al numărului, poate fi:

  • singular (băiat, fată, cârnat, portocală, mașină),
  • plural (băieți, fete, cârnați, portocale, mașini).

Există și substantive care au doar singular sau doar plural iar acestea se numesc substantive defective de număr.

Exemple de substantive defective de număr: aplauze, miere, aloe, creștinism, icre.

Declinarea substantivelor

Substantivul poate ocupa diferite funcții sintactice în propoziției:

  • subiect,
  • atribut,
  • complement,
  • nume predicativ.

Pentru fiecare funcție în parte i se schimbă forma (ex: masa, mesei, al mesei, pe masă) primind în construcția sa un articol hotărât (articolul al, a, ai ale) sau o prepoziție.

Așadar substantivul poate lua diferite forme pentru a ocupa diverse roluri (funcții sintactice) în propoziție. Aceste forme se numesc cazuri și sunt 5 la număr:

  • cazul nominativ,
  • cazul acuzativ,
  • cazul genitiv,
  • cazul dativ,
  • cazul vocativ.

Toate aceste forme și construcțiile cauzale ale unui substantiv formează declinarea sa.

Proveniența substantivului

Știm că există multe părți de vorbire și mai trebuie să știm și faptul că sunt unele pe care le putem transforma în substantiv.

Adică prin diferite metode (compunere, derivare, conversiune) putem transforma verbe, adjective, numerale, adverbe, forme de infinitiv lung în substantive.

Schimbarea valorii gramaticale a substantivului

La fel cum putem transforma adjective,verbe dar și alte părți de vorbire în substantive, la fel de bine putem transforma și substantivele în alte părți de vorbire, precum:

  • adverbul,
  • adjectivul,
  • verbul,
  • interjecție,
  • prepoziție.

Pentru a schimba valorea gramaticală a substantivului avem nevoie să ne folosim de derivare, compunere sau conversiune.

Valori stilistice ale substantivelor

Substantivul poate fi folosit cu diferite scopuri.

Printre acestea se numară și construirea de procedee stilistice (figuri de stil). Așadar, putem crea metafore, epitete, comparații, personifică, hiperbole dar și multe alte figuri de stil cu ajutorul substantivului.