Riga crypto și lapona Enigel comentariu
Comentariu sau eseu de minim 400 de cuvinte despre „Riga crypto și Lapon Enigel” de Ion Barbu.
Introducere
Scriitor aparținând Perioadei Interbelice, Ion Barbu este una dintre cele mai inovatoare personalități estetice românești ale secolului al XX-lea, fiind considerat imaginea absolută a modernismului.
Este autor a numai două volume de poezii: „După melci” (1921) și „Joc Secund” (1930).
Pornind de la modelul poeziei franceze parnasiene, trece printr-o etapă baladic-orientală și atinge apogeul modernității prin poezia ermetică.
Încadrarea textului într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică
Poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel” a fost publicată în 1924 în „Revista Română” și integrată, mai târziu, în volumul „Joc Secund” (1930).
Această poezie este reprezentativă pentru etapa baladic-orientală și este considerată de Nicolae Manolescu un „Luceafărul cu rolurile inversate”.
Multe dintre trăsăturile modernismului se regăsesc și în poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel”:
- intelectualizarea emoției,
- structura și prozodia,
- intertextualitate,
- ambiguitate, dată de prezența metaforelor și folosirea simbolurilor.
Când vine vorba de intelectualizarea emoției, în poezia modernă, sentimentul este eliminat și încadrat în rațiune, iubirea fiind privită ca o formă de cunoaștere. În acest sens, iubirea imposibilă dintre Crypto și Enigel trebuie interpretată ca o încercare de cunoaștere eșuată din partea ipostazei masculine.
Ambiguitatea limbajului este dată de utilizarea metaforelor și a simbolurilor. În opera lui Barbu, mesajul este încifrat prin intermediul unor cuvinte care capătă noi semnificații:
- soarele este redat prin metafora „roată albă”, simbol al perfecțiunii și „aprins inel”, simbol al nunții;
- metafora „sufletul fântână” sugerează puritatea și dorința de cunoaștere, subliniind tot ceea ce este cu adevărat important în viața omului: trăiri, sentimente, aspirații.
Comentarea a două imagini / idei poetice relevante pentru tema textului poetic „Riga Crypto și lapona Enigel”
Tema
Din punct de vedere tematic, opera prezintă iubirea imposibilă dintre două ființe care aparțin unor lumi incompatibile, unor regnuri diferite.
Pe lângă tema principală, apar, de asemenea, dorința de cunoaștere absolută și aspirația spre ideal, ca subteme ale poemului.
Prima secvență poetică sugestivă
O primă secvență poetică sugestivă pentru temă este reprezentată de strofele 5-9, care conțin portretele celor doi îndrăgostiți.
Astfel, nefericitul rege al lumii vegetale este desemnat prin metafora „inima ascunsă”, ce ilustrează caracterul său introvertit, „cugetul închis în sine” (Tudor Vianu).
Semenii acestuia îl condamnă pentru că era diferit: „sterp”, „nărăvaș”, „nu voia să înflorească”.
Crypto reprezintă instanța care aspiră la o depășire a propriei condiții prin tentativa de a modifica cursul firesc al existenței. Mediul natural al său îl reprezintă umezeala perpetuă, „în pat de râu și-n humă unsă”, un spațiu impur al amestecului elementelor primordiale, apă și pământ.
Enigel este reprezentanta ipostazei umane, întruchipând lumea superioară. Portretul său este desemnat prin epitetul dublu „mică, liniștită”. Aceasta vine, „din țări de gheață urgisită”, din tărâmul înghețat al ideilor și aspiră spre căldură, spre soare.
Mișcarea de transhumanță prilejuiește popasul în ținutul regelui Crypto - „În noul an să-și ducă renii / Prin aer ud, tot mai la sud”.
A doua secvență poetică sugestivă
O altă secvență poetică sugestivă pentru temă este reprezentată de dialogul celor doi, care cuprinde trei chemări-descântec ale rigăi, cărora le corespund trei refrene succesive ale laponei.
Deoarece aceștia aparțin unor regnuri diferite, cei doi nu pot comunica în plan real, ci în vis. La prima chemare, regele-ciupercă o îmbie pe Enigel cu dulceață și fragi, elemente specifice lumii vegetale și conotate erotic.
Darul este refuzat categoric: „Eu mă duc să culeg / Fragii fragezi mai la vale”. A doua chemare conține ideea sacrificiului de sine în numele iubirii: „Dacă pleci să culegi/ Începi, rogu-te, cu mine”.
De data aceasta, lapona nu îl mai respinge brutal, ci apelează la amânare: „Lasă. Așteaptă de te coace”. A treia chemare exprimă incompatibilitatea ființei inferioare cu elementul solar, întrucât Crypto îi propune lui Enigel să renunțe la aspirațiile către soare („Lasă-l, uită-l, Enigel”), oferindu-i acesteia opțiunea de a rămâne în lumea lui, cu „somn fraged și răcoare”.
Deși tentația erotică este mare, Enigel conștientizează ceea ce îi oferă Crypto și reușește să se desprindă definitiv de ademenirile sale. Ea își exprimă ferm aspirația spre lumea spirituală: „Mă-nclin la soarele-nțelept”.
Structura
Poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel” este structurată în două părți și este construită prin tehnica povestirii în ramă. Astfel, prima parte conține primele 4 strofe, ilustrând nunta reală, împlinită, iar a doua parte conține strofele 5-27 și ilustrează nunta imaginară, neîmplinită.
Partea întâi are rol de prolog, dar și de ramă pentru cea de-a doua și constă într-un dialog între „nunțașul fruntaș” și menestrel, un trubadur medieval specific spațiului apusean, care este îndemnat să zică „încetinel”, „stins”, „un cântec larg”, pe care îl mai spusese și vara precedentă „cu foc”, și anume cântecul regelui Crypto și al laponei Enigel.
Atmosfera de petrecere este dată de enumerația „pungi, panglici, beteli cu funta”, iar pe fundalul acestui decor nuptial se creionează subtil portretul menestrelului, prin epitetele „trist”, „mult îndărătnic” și comparația „mai aburit ca vinul vechi”.
Partea a doua cuprinde nunta povestită și prezintă elemente similare cu basmul fantastic: plasarea poveștii în atemporal, în „illo tempore” și folosirea formulei inițiale specifică basmului, concentrată într-un singur verb la imperfect, „împărățea”.
Analiza a două elemente de structură, compoziție și/sau limbaj pentru poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel”
Titlul
Titlul este analitic și conține numele protagoniștilor cuplului. Acesta constituie o cheie de lectură a textului din perspectiva intertextualității, a posibilității de a realiza diverse legături între opere literare și amintește de celebrele perechi de îndrăgostiți ale literaturii universale, precum Romeo și Julieta, Tristan și Isolda.
Numele lui Crypto vine din grecescul „kryptos”, care înseamnă „ascuns”, „tăinuit”, fapt sugerat și prin metafora „inimă ascunsă”. De asemenea, numele său ilustrează apartenența la familia criptogramelor (a ciupercilor).
Numele Enigel vine din numele tătăresc al râului Ingul, afluent al Bugului rusesc, având sonoritate nordică și susținând originea personajului. Mai mult, numele său își are originea în latinescul „angellus”, ce înseamnă „îngeresc” și ilustrează superioritatea personajului feminin.
Prozodia
Poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel” are o alcătuire strofică destul de riguroasă inițial, într-o succesiune de grupaje de 4 versuri, care nu se respectă până la final.
Măsura versurilor este predominantă de 8-9 silabe, dar nu este constantă, iar rima este împerecheată, încrucișată și îmbrățișată. În același timp, sunt urmărite ritmurile mai lente sau mai alerte ale dialogului personajelor.
Concluzie
În concluzie, poemul „Riga Crypto și Lapona Enigel” de Ion Barbu este o creație modernistă, în care autorul își prezintă viziunea despre lume dintr-o dublă perspectivă, fiind o baladă alegorică ce impresionează prin fondul de idei și originalitate.