Ion comentariu
Comentariu / eseu de minim 400 de cuvinte despre romanul "Ion" de Liviu Rebreanu pentru examenul de bac la limba și literatura română.
Articolul conține:
- date introductive despre operă,
- cele mai importante date despre autorul operei,
- semnificația titlului,
- care este tema principala și care sunt cele secundare,
- informații esențiale despre personajul principal,
- relația dintre personajul principal și un alt personaj important din roman,
- momentele cele mai importante din roman,
- cum poți încadra aceasta operă într-un curent literar
- și o concluzie finală despre acest roman.
Introducere
"Ion" este un roman realist și obiectiv scris de marele prozator și dramaturg român Liviu Rebreanu și publicat ulterior în anul 1920. Acest roman a apărut în perioada interbelică și poate fi categorisit ca un roman social și realist de inspirație rurală.
Romanul "Ion" este o operă literară cu un caracter monografic și totodata prezintă destinele individuale ale unor țărani din ardeal, avându-l ca personaj principal pe "Ion".
Titlul
Titlul romanului poartă numele personajului principal din operă, așadar discutăm despre un personaj eponim care dă numele acestui roman. unul eponim.
Acesta este și un nume generic pentru satul românesc, așadar avem de-a face cu un simbol al țăranului român de la începutul secolului al XX-lea.
De asemenea numele de "Ion", citit invers, înseamnă noi și face referire la destinul unei întregi clase sociale, anume țărănimea, care se luptă pentru a își îmbunătății condiția socială dobândind pământul mult râvnit.
Tema
Tema principală în romanul "Ion" este problematica pământului în lumea satului transilvănean de la începutul secolului 20 în care relațiile dintre oameni erau puternic influențate și ordonate în funcție de pământul pe care fiecare dintre ei îl dețineau.
Alte teme secundare prezente în roman, sunt:
- tema familiei;
- tema iubirii;
- tema destinului;
- tema îmbogățirii.
Structura
Romanul "Ion" este cuprinde două volume:
- Volumul 1, intitulat "Glasul pământului";
- Volumul 2, intitulat "Glasul iubirii".
Primul volum include 6 capitole iar cel de al doilea volum este alcătuit din 7 capitole. Așadar avem în total 13 capitole, fiecare cu un titlu sugestiv.
Momentele subiectului literar
Momentele subiectului literar trebuiesc specificate:
- expozițiunea,
- intriga,
- desfășurarea acțiunii,
- punctul culminant
- și deznodământul.
Expozițiunea
Expozițiunea romanului "Ion" ne prezintă personajele, locul și timpul în care începe toata acțiunea. Așadar este specificat faptul că într-o zi de duminică toata lumea se pregătește pentru hora satului în ograda văduvei lui Maxim Oprea.
Printre cei prezenți se numără și primarul, Florea Tancu, cu alti săteni împrejurul său, fapt ce reliefează o ierarhie socială prestabilită. La acest eveniment sunt prezente persoane din toate păturile sociale și ne este specificată și prezența lui Alexandru Pop Glanetașul (tatăl lui Ion), cea a preotului Belciug dar și cea a învățătorului Zaharia Herdelea cu a sa familie.
Nelipsit nu este nici Ion Pop al Glanetașului (personajul principal) sau alte personaje importante din operă precum Ana, Florica, George Bulbuc sau Ilie Onu. La această hora, cu toate că Ion o place pe Florica, o fată foarte frumoasă, dar săracă, Ion decide să danseze cu Ana, o tânără urâtă, dar cu părinți bogați.
Intriga
Intriga, în romanul "Ion", are loc la cârciumea lui Avrum odata cu apariția lui Vasile Baciu, tatăl Anei, care începe a îl jigni pe Ion (după ce a auzit că acesta se întâlnise cu Ana), lucru care stârnește în Ion o sete imensă de răzbunare. Așadar, acesta este evenimentul principal care va conduce către un final dezastruos pentru toți cei implicați în conflict.
Desfășurarea acțiunii
Desfășurarea acțiunii este complexă, împărțită pe multiple planuri narative și ne descrie evoluția personajelor și a relațiilor dintre ele. Cele mai importante personaje în jurul cărora se învârte tot romanul sunt: Ion, Ana, George, Florica și Vasile Baciu.
Personajul Ion o face pe Ana să se îndrăgostească de el, dorința acestuia fiind doar aceea de a pune mâna pe pământurile deținute de Vasile Baciu (tatăl Anei) și de a avansa pe scara socială. După multe conflicte violente, Ion reușește să pună mâna pe pământurile mult dorite căsătorindu-se cu Ana. Aceasta este maltratată constant atât de Ion cât și de tatăl său iar la doar câteva luni după ce aceasta dă naștere copilului lui Ion, se sinucide.
Dupa putin timp copilul moare și copilul iar Vasile Baciu începe să creadă că poate să își recupereze pământurile de la Ion.
Acest lucru nu se întâmplă pentru ca legea nu-l favoriza, acest lucru nefiind știut nici de Ion, dar preotul Belciug profitând de a lor ignoranță îi pune să semneze un angajament conform căruita toate pământurile lui Vasile Baciu și ale lui Ion vor fi încredințate bisericii.
Punctul culminant
Punctul culminant este constituit de Ion care se întoarce la iubirea sa adevărată, Florica. Aceasta era deja măritată cu George Bulbuc. George îi prinde împreună și îl lovește cu sapa în cap pe Ion, cauzându-i moartea.
Deznodământul
În deznodământ, Ion este înmormantat, George este arestat și dus la închisoare, Florica rămâne singură, preotul Belciug rămâne cu pământurile lui Ion. În final, totul se termină cu o hora a satului ca și cea de la începutul romanului, sugerându-se ideea că viața merge mai departe.
Scene semnificative
În cazul romanului "Ion" avem diverse scene semnificative care pot fi folosite în eseul despre romanul "Ion" de la bacalaureat.
Scena Horei Someșene
Cititorul întră în contact cu majoritatea personajelor importante din romanul "Ion" chiar din primul capitol, denumit în mod sugestiv "Începutul" dar și cu tensiunile din satul Pripas.
Prin această scenă naratorul ne prezintă ierarhia tradițională și patriarhală a societății tărănești în care bărbatul ocupă o poziție centrală.
Folosind tehnica detaliului semnificativ, naratorul ne dezvăluie comportamentul lui Alexandru Glanetașu (tatăl lui Ion): "ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea", justificând, în oarece măsură, obsesia fiului său Ion de a deține pământ.
La întâlnirea, din dosul șurii, cu Ana, Ion se uită cu atenție la fața neatrăgătoare a Anei și își aminteste imediat de Florica. În mod indirect, naratorul sintetizează întreg conflictul romanului, dând libertatea de manifestare gândurilor protagonistului:
"Nu-i fusese dragă Ana și nici acum nu-și dădea seama bine dacă i-e dragă, iubise pe Florica și, de câte ori o vedea sau își amintea de ea, simțea că tot o mai iubeste [...] Dar Florica era mai săracă decât dânsul, iar Ana avea locuri și case și vite multe...".
Scena sărutării pământului
Din roman nu lipsesc conflictele, precum cel dintre Ion și Simion Lungu, persoana căruia Ion îi luase câteva brazde de pământ.
Una dintre cele mai impresionante scene din romanul Ion este cea în care Ion îngenunchează și sărută pământul pe care mult îl râvnea:
"Îi râdeau ochii, iar fața toată îi era scăldată într-o sudoare caldă de patimă. Îl cuprinse o poftă sălbatică să îmbrățișeze huma, să o crâmpoțească în sărutări. (...) Apoi încet, cucernic, fără să-și dea seama, se lăsă în genunchi, își coborî fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud și-n sărutarea aceasta grăbită simți un fior rece, amețitor... "
Faptul că preotul satului, Belciug, îl ceartă pe Ion în fața tuturor pentru ca a luat cele trei brazde de pământ de la Simion Lungu, îl afectează pe acesta, în special pentru că preotul depunde mărturie la tribunal împotriva lui.
Ion se poartă foarte rău cu Ana și o trimite la tatăl său, iar acesta o bate și o trimite înapoi la Ion. După ce Ion obține pământurile de la Vasile Baciu, Ana nu mai reprezintă nimic pentru Ion. Ana își simte "inima seacă" și după ce Savista îi spune că Ion o vizitează frecvent pe Florica, Ana, se hotărăște să își ia viața. Drama Anei nu schimbă cu nimic cursul lumii, destinul lui Ion fiind marcat de moartea ei și a băiatului lor, Petrișor.
Finalul romanului este unu cutremurător pentru toată lumea. Ion este ucis de Geoge care află de intâlnirile sale cu Florica, George este arestat și trimis la închisoare, soția lui rămâne singură, Vasile Baciu rămâne fără pământuri, Alexandru Glanetașul devine din nou sărac, fiindcă toate pământurile fuseseră luate de biserică.
Personajele
Personajul principal al romanului este Ion. Așadar, în momentul în care vei face caracterizarea acestui personaj trebuie să precizezi statutul său fizic, social, moral, psihologic dar și relația sa cu alte personaje.
Iată o prezentare pe scurt a lui Ion:
Personajul Ion reprezintă instinctul natural al omului de stăpânire a pământului. Ion se evidențieaza ca un personaj energic, ambițios dar și determinat. Pare a fi cel mai deștept din generația lui, fiind singurul care este trimis la liceu de către învățătorul Herdelea. "Iute și harnic ca maică-sa", Ion reușește să își îndeplinească țelurile, prin viclenie și muncă. Acesta dorește să urce pe scara socială și să fie considerat cel mai bun, iar pentru asta știe că trebuie să dețină pământ.
Este frământat constant pe interior de cele două glasuri pe care le prioritizează în mod pragmatic. Întâia oară, glasul pământului iar abia mai apoi glasul iubirii. Finalul este unul tragic, acesta fiind omorât de George cu o sapă. Medicul legist constatând crima exclamă: "A fost un om ca oțelul! ... Putea să trăiască o sută de ani!"
Relatia dintre Ion și Ana
De importanță majora în cadrul unui eseu sau comentariu este și menționarea relației dintre Ion și Ana. În cazul acesta, iese în evidență setea nestăpânită a lui Ion pentru pământul mult dorit care ii va permite să se afirme în societate, Ana fiind doar un simplu instrument util pentru atingerea obiectivelor sale..
Exemplu: Ion încearcă să fie în preajma Anei încă din incipit, acesta știind faptul ca cea mai bună șansă a sa de iesire din sărăcie este o eventuală căsătorie cu aceasta.
Ana crede că acesta chiar o iubește, Ion prefăcându-se într-un mod exemplar. Această prefăcătorie ține doar până în ziua nunții atunci când Ion o compară pe Ana cea "urâțică" cu Florica "mai frumoasa ca oricând".
În acest moment Ana își dă seama că Ion a vrut doar să pună mâna pe pământurile părinților ei încă din prima zi. După nuntă Ion începe să se comporte din ce în ce mai rău cu Ana, începând cu mici neglijențe și culminând cu violență fizică constantă.
O scena semnificativă este cea în care Petrișor, fiul Anei și al lui Ion, se naște. Ajunsă cu mâncare la câmp, Ana resimte dureri îngrozitoare care prevesteau venirea pe lume a lui Petrișor, Zenobia o moșește și Ion continua lucrul dar trage și cu urechea la cele întâmplate.
Plânsul copilului îl liniștește pe Ion, semn că sarcina s-a finalizat cu bine. Dupa ceva timp Ana intr-o depresie cruntă și are gânduri suicidale. Avrum se sinucide prin spânzurare iar Ana observă aceasta metodă și și-o aplică și ei, spânzurandu-se în grajd. Ion pare vesel și crede că "bine a făcut că s-a omorat".
Perspectiva narativă
În romanul "Ion", perspectiva narativă este obiectivă și focalizare este zero. Naratorul este omniprezent și omniscient. Narațiunea romanului este făcută la persoana a 3-a.
Stilul este neutru și impersonal.
Concluzie
În concluzie, romanul "Ion" este una dintre marile capodopere ale literaturii române încadrându-se în curentul literar denumit realism.
Acesta rămâne unul dintre cele mai importante romane realiste și obiective în care autorul este impersonal, realizează un impresionant univers fictiv al vieții rurale din ardeal de la începutul secolului al 20-lea.