Caracterizare Zaharia Trahanache

Caracterizarea personajului Zaharia Trahanache din piesa de teatru „O scrisoare pierdută”.

Introducere

Zaharia Trahanache este un personaj principal, individual, masculin și plat din opera O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale.

Zaharia Trahanache este un personaj comic. El reprezintă tipul încornoratului simpatic. Acesta este soțul Zoei Trahanache, care-l înșală cu prefectul Ștefan Tipătescu, prefect care-n teorie îi este cel mai bun prieten.

Statutul personajului Zaharia Trahanache

Statut fizic

Din punct de vedere fizic, Zaharia Trahanare aproape că nu este descris mai deloc.

Totuși, din secvențe care fac referire la etatea sa înaintată (de exemplu: „venerabilul), dar și din modul în care se raportează soția sa la raportul lor fizic, putem să ne dăm seama de faptul că Zaharia nu mai are un fizic atrăgător.

Zaharia Trahanache este un tip greoi din punct de vedere al fizicului dar și din punct de vedere al discursului iar el știe că nu este o persoană care să poată impresiona, din acest motiv alege să se facă remarcat prin alte caracteristici.

Statut social

Statutul social al lui Zaharia Trahanache este de stâlp al puterii locale și prieten la prefectului din județ, Ștefan Tipătescu.

Trahanache este un om politic care deține funcții importante în județ, adițional fiind și președintele mai multor comitete și comiții.

Este un personaj care se bucură de mare autoritate și prestigiu, chiar și opoziția îi recunoaște meritele.

Trahanache este complet adaptat societății în care trăiește, acesta falsică liste cu alegători practicând corupția chiar dacă constată faptul că „nu mai e moral, nu mai sunt prințipuri, nu mai e nimic: enteresul și iar enteresul.”

Statut moral

Din punct de vedere moral, Zaharia Trahanache nu respectă normele moralității.

Acesta reprezintă tipologia încornatului, adică a soțului înșelat.

Ștefan Tipătescu, în teorie prieten cu Zaharia Trahanache, este cel cu care soția sa, Zoe Trahanache, îl înșală.

Tot adevărul iese la iveală ulterior în momentul în care o scrisoare adresată Zoei și semnată de Ștefan Tipătescu ajunge în mâinile lui Nae Cațavencu, un politician din opoziție.

Totuși, pentru Zaharia Trahanache, Zoe reprezintă un „vițiu sentimental” de la care nu are prea mari așteptări și își asumă această relație cu ea cu tot cu această „mică problemă”.

Statut psihologic

Din punct de vedere psihologic, Zaharia Trahanache este calm, liniștit și imperturbabil.

Acesta are o gândire plată și un temperament formal, totuși el este un tip viclean.

Trahanache este maestru în arta disimulării și știe să manevreze facil intrigi politice.

Modalități de caracterizare Zaharia Trahanache

Personajul Zaharia Trahanache este construit prin modalități de caracterizare atât directe cât și indirecte.

Caracterizare directă

Caracterizarea directă a lui Zaharia Trahanache este făcută de către autor, de către alte personaje dar și prin autocaracterizare.

De către autor este caracterizat ca fiind: „prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții”.

Caracterizarea directă a lui Trahanache este făcută și de alte personaje din operă, printre care se numără: Pristanda, Brânzovenescu, Tipătescu,.

Pristanda reliefează statutul social înalt al lui Trahanache: „coana Joițica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache...”.

Brânzovenescu îl caracterizează pe Trahanache și spune că: „e tare... tare de tot... solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului”.

Tipătescu îl numește: „Venerabilul d. Zaharia Trahanache”.

Autocaracterizarea se face o singură dată: „Da, mă duceam pe la alegere să văz cum mergem... Nu-i vorba, de mers, mergem strună... dar știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo...”. - Trahanache menționează faptul că este „cap” al partidului, lucru care scoate în evidență o oarecare grandomanie a personajului.

Caracterizare indirectă

Caracterizarea îndirectă a lui Zaharia Trahanache se realizează prin faptele, vorbele sale,limbajul și gesturile sale.

Prin faptele sale Trahanache poate fi descris ca fiind corupt, acesta falsificând listele care conțineanu numele alegătorilor.

Prin vorbele sale, Trahanache dă dovadă de o capacitate moral-intelectuală pauperă pe care se pare că acesta i-o lasă moștenire și fiului său. Fiul său spune: „Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...” iar Trahanache, mândru, adaugă: „tânăr tânăr, dar copt, serios băiat!”.

Cea mai evidentă trăsătură a limbajului lui Trahanache este dată de ticul său verbal: „Ai puțintică răbdare”. Acest tic verbal este folosit pentru a accentua ulterior una dintre trăsăturile dominante ale lui Trahanache, anume: lentoarea. Din cauza acestui tic verbal, Trahanache este uneori categorisit, de alte personaje, ca fiind prost/incet la minte dar în realitate lucruri nu stau chiar așa. Trahanache este un politician abil și viclean.

Prin gesturile sale, Trahanache poate fi categorisit ca un om ipocrit iar acest lucru iese în evidență de multe ori când se preface că nu știe nimic de relație dintre soția lui și Tipătescu în momentul în care are dialog cu alte persoane.

Concluzie

În concluzie, Zaharia Trahanache este tipul politicianului abil și tipul încornoratului atât în plan sentimental cât și politic. El este reprezentativ pentru burghezie, clasă socială din care face parte, fiind tipul politicianului abil care trece peste toți și toate doar pentru propriile interese.