Introducere

Mihai Eminescu este unul dintre cei mai importanti autori romani din toate timpurile si cel mai important poet roman.

Acesta apartine perioadei Marilor Clasici iar operele sale fac parte din curentul literar denumit romantism.

Printre multele sale opere se afla si poezia “Sara pe deal”, poezie publicata in anul 1885, in revista “Convorbiri Literare”.

Aceasta poezie este o idila-pastel realizata intr-o maniera spectaculoasa, o idila-pastel care include elemente descriptive de natura si in care se poate observa incercarea de transmitere a sentimentului de dragoste dintr-o perspectiva specific eminesciana.

Incadrarea textului intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica

“Sara pe deal” este o poezie care apartine romantismului.

Romantismul este un curent literar care si-a avut perioada de glorie maxima in secolul al XIX-lea si care este caracterizat, printre altele, de:

  • introducerea unor noi categorii estetice, precum: grotescul, fantasticul, macabrul, feericul, sublimul;
  • incercarea de a evada din realitate prin intermediul visului ori prin somn, intr-un cadru natural nocturn;
  • contemplarea naturii;
  • acordarea unei importante majore sentimentelor omenesti, in special trairilor interioare intense si iubirii, acestea fiind armonizate de natura ocrotitoare ori participativa.

Faptul ca aceasta poezie apartine de curentul literar denumit romantism reiese din multiplele trasaturi specifice acestuia, care se regasesc in cadrul operei, printre care putem observa:

  • acordarea unei mari importante iubirii, sentiment prezent in toti oamenii: “Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă.”
  • contemplarea naturii: “Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine.”

Comentarea a doua imagini / idei poetice relevante pentru tema textului poetic

Temele principale din poezia “Sara pe deal” sunt: iubirea si natura.

Prima secventa poetica sugestiva

Prima secventa poetica din care reiese faptul ca natura este una dintre temele principale ale acestei poezi este data descrierea amanuntita a naturii inconjuratoare, descriere pe care poetul o realizeaza inclusiv in prima strofa: “Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne;”

A doua secventa poetica sugestiva

O alta secventa care scoate in evidenta o alta tema principala, tema iubirii, se regaseste in strofa a patra: “Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă.”

Putem observa cum poetul anticipeaza intalnirea dintre cele doua persoane “Ah! în curând satul în vale-amuțește; Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește:” si cum este scos in evidenta sentimentul iubirii: “Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ți-voi cât îmi ești dragă.”

Analiza a doua elemente de structura, compozitie si/sau limbaj

Titlul

Titlul reprezinta un cronotop, acesta identificand timpul si spatiul unde se desfasoara actiunea poeziei.

Regasim in alcatuirea titlului, regionalismul moldovenesc “Sara” - un substantiv comun, feminin - care face referire la momentul crepuscular din ziua, care favorizeaza starile de melaconlie ori starile contemplative.

Aditional, in titlu, regasim si un indice spatial, “pe deal” - un alt substantiv comun, de aceasta data neutru, acompaniat de prepozitia “pe” -, care face trimitere la peisajul Moldovei in care autorul operei, Eminescu, a trait.

Prozodia

Prozodia este compatibila cu cea a majoritatii poeziilor de factura romantica.

Ritmul este de 12 silabe, alcatuit dintr-un coriamb, doi dactili si un troheu.

Rima e imperecheata.

Prin plasarea celor doua accente pe silabele 1 si 4, coriambul determina o rostire mai inalta a sunetelor initiale, iar pauza care urmeaza le individualizeaza, separandu-le de restul versului.

Concluzie

In concluzie, poezia “Sara pe deal”, poezie eminesciana, este dominata, ca in cazul multor romantici, de tema iubirii dar si de cea a naturii, care ,in cazul lui Eminescu, se innobileaza cu o inaltare cosmica, spatiu in care se regasesc atat natura cat si iubirea, impreunate prin emotie, vibrare interioare si sensibilitate.

Vezi si: