În grădina Ghetsemani comentariu bac
„În grădina Ghetsemani” este o poezie scrisă de Vasile Voiculescu, o poezie care face parte din volumul intitulat „Pârgă”. Volumul a fost publicat în 1921, în revista „Gândirea”.
Aceasta este o poezie religioasă, Voiculescu inspirându-se din biblie, din rugăciunea lui Isus Hristos pe muntele măslinilor, după cina cea de taină, inspirație dupa Evanghelia sfântului Luca.
Vasile Voiculescu a fost unul dintre importanții poeți religioși români. Acesta s-a mai ocupat și de dramaturgie, proză și medicină.
Voiculescu s-a născut în comuna Pârscov, județul Buzău, în anul 1884 și a trecut în neființă în 1963.
Titlul
Titlul este compus din:
- o prepoziție simplă care ne indică faptul că acțiunea se desfășoară într-un loc,
- de un substantiv comun care denumește tipul de loc
- și de un substantiv propriu care identifică exact locul.
Așadar, titlul „În grădina Ghetsemani” reprezintă locul în care a avut loc rugăciunea mântuitorului Isus Hristos, acesta fiind considerat și un spațiu spiritual în care are loc purificarea sa pentru mântuirea omenirii.
VERSIUNE AUDIO/VIDEO În grădina Ghetsemani comentariu bac
Tema
Tema - este reprezentată de rugăciunea lui Isus Hristos de pe muntele măslinilor și de natura duală a Mântuitorului, divin și uman, conflictul dintre divinitate și umanitate.
Modul de expunere
Modul de expunere predominant este descrierea.
Incipitul poeziei
Incipitul poeziei - ne redă natura duală a mântuitorului Isus, natură atât umană cțt și divină:
„Isus a luptat cu soarta și nu primea paharul”.
Eul liric
Eul liric - e obiectiv. Se poate observa cu ușurință absența mărcilor subiective lexicale, mărcile lexico-gramaticale ale pronumelor, iar verbele sunt la persoana a III-a.
Imaginarul poetic
Imaginarul poetic - este specific curentului tradiționalist, fiind redat prin imagini vizuale, artistice și cromatice.
Versificație
Măsura versurilor este de 14 silabe, rima este încrucișată, iar ritmul este iambic.
Registrul stilistic
Registrul stilistic- îmbină limbajul religios cu cel arhaic:
- „Isus”;
- „cupa”;
- „paharul”;
- „pe brânci”;
- „stirlici”;
- „sta sufletul să-i rupă”.
Expresivitatea artistică
Expresivitatea artistică - este redată prin figuri semantice, epitete etc.
Structura poeziei
Poezia este compusă din patru strofe, patru catrene și este structurată în trei secvențe artistice.
Secvența întâi
Prima secvență - e dată de prima strofă, în care ne este redată rugăciunea mântuitorului, conflictul dintre natura sa divină și cea umană.
Secvența a doua
A doua secvență - este reprezentativă pentru strofele a doua și a treia, constituită în jurul „cupei”, reliefând rezistența la ispită dar și suferința acestuia:
„o sete uriașă stă sufletul să-i rupă”.
Secvența a treia
A treia secvență - ne redă cadrul natural care participă la suferința lui Isus Hristos.
Metafore semnificative
Metafore semnificative:
„mâna-neîndurată” - reprezintă porunca divină dată de dumnezeu
„infama băutură” - simbolizează păcatelor omenești
„grozava cupă” - are sensuri multiple: ispită, păcat.
Oximoronul „sub veninul groaznic simțea că e dulceață”- sugerează conflictul dintre purificarea sa pentru păcatele omenirii și cea de împlinirea misiunii divine.
Hiperbola - „se frământau măslinii” -sugerează participarea naturii la suferința lui Isus.
Motive literare specifice : „paharul”, „cupa”, „mierea”, „venin”, „măslinii”, „ulii”, „sânge”.
Imagini vizuale și cromatice:
„fălcile încleștându-și”- reprezintă împotrivirea lui Isus
„sudori de sânge”- reprezintă omenescul
„chipul alb ca varul”- reprezintă puritatea mântuitorului
„apa ei verzuie”, „veninul groaznic”, etc.
Punctele de suspensie (…) de la final și punctul exclamării(!) redau amplificarea suferinței lui Isus pentru salvarea omenirii, sugerând tonul elegiac al poemului.
Concluzie
În concluzie, poemul „În grădina Getsemani” este un poem religios de tip tradiționalist. Conform datelor prezentate mai sus putem încadra poemul în curentul literar numit tradițonalism.