Acest articol conține toate informațiile necesare pentru a scrie un comentariu sau un eseu de minim 400 de cuvinte despre nuvela istorică „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi.
Introducere
Opera literară Alexandru Lăpușneanu de Costache Negruzzi este prima nuvelă istorică din literatura românească, care a fost publicată, în acest caz, la 30 ianuarie în anul 1840 în revista Dacia literară.
Autorul se inspiră din a doua domnie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu, înscrisă în Cronica lui Grigore Ureche.
Titlul
Titlul acestei nuvele reprezintă numele protagonistului, un personaj istoric real, domnitor al Moldovei, Alexandru Lăpușneanu.
Tema
Tema o constituie lupta pentru putere, setea de răzbunare, cruzimea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu.
Perspectiva narativă
Perspectiva narativă este una obiectivă, naratorul este omniscient și omniprezent, iar narațiunea se relatează la persoana a treia.
Indicii spațio-temporali
Indici spațio-temporali: în acest caz, acțiunea se petrece în Moldova. Da, deci aici avem indici spațiali – se petrece totul în Moldova în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu. Indicii temporali – secolul al XVI-lea.
Narațiunea este cronologică și simetrică.
Conflictul
Conflictul principal este redat de conflictul dintre domnitor, deci dintre Alexandru Lăpușneanu și boieri.
Conflictul secundar este cel dintre domnitor și boierul Moțoc. Pentru cei care nu știu, da, în operă, domnitorul Alexandru Lăpușneanu îl dă mulțimii pe boierul Moțoc pentru a fi omorât și ca mulțimea să se liniștească.
Tehnici narative
Tehnici narative în cadrul acestei nuvele: tehnica simetriei, tehnica înlănțuirii și, de asemenea, și tehnica anticipării.
Structura operei
Trecem acum la structura operei.
Nuvela Alexandru Lăpușneanu este alcătuită din patru capitole, fiecare capitol cu propriul moto, un moto semnificativ.
Aici vom detalia un pic:
Capitolul 1 are motoul „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”. Acestea sunt cuvintele domnitorului ca răspuns la cererea boierilor de a renunța la tron. Aceștia îi cer lui Alexandru Lăpușneanu să renunțe la tron, dar el nu dorește acest lucru.
Capitolul 2 – aici avem un alt moto, și anume „Ai să dai seamă, doamnă”. Aceasta este replica unei văduve, soția unui boier ucis de Lăpușneanu, văduva amenințând-o pe Ruxandra, Ruxandra fiind soția domnitorului, soția lui Alexandru Lăpușneanu.
Capitolul 3 – avem motoul „Capul lui Moțoc vrem”. Acestea sunt cuvintele mulțimii de țărani, nemulțumiți de abuzurile boierilor și de viața lor în general, veniți la curte pentru a se plânge.
Capitolul 4 – avem motoul „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”. Aceasta este replica domnitorului, replica lui Alexandru Lăpușneanu aflat pe patul de moarte, pe patul de suferință, adresată celor care îl călugăriseră, să spunem așa.
Momentele subiectului
Trecem acum la momentele subiectului.
Deci, avem de discutat un pic despre incipit, expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii și punctul culminant.
Incipitul
Incipitul ni-l prezintă pe Ștefan Tomșa, actualul domnitor al Moldovei, care îl ucisese cu buzduganul pe Despot Vodă pentru a urca la tron.
Expozițiunea
Expozițiunea debutează cu motoul „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”, prin care naratorul ne prezintă întoarcerea lui Lăpușneanu în Moldova, după ce fusese izgonit de Despot Vodă, fiind trădat de boieri.
Intriga
Intriga o constituie venirea boierilor în întâmpinarea lui Lăpușneanu pentru a-l convinge să renunțe la tron, spunându-i că țara și poporul nu-l iubește și nu-l vrea. Acesta răspunde „Dunărea curge-ndărăt?”.
Desfășurarea acțiunii
Desfășurarea acțiunii ne prezintă insistența boierilor asupra lui Alexandru Lăpușneanu de a renunța la tron, apelând la formule patriotice, dar domnitorul Alexandru Lăpușneanu le răspunde cu sete de răzbunare că va continua să-și câștige tronul prin mulțumirea poporului cu averile boierești.
Se spune în nuvelă că, auzind acestea, boierul Moțoc îi cade la picioare, dar Lăpușneanu nu se înduplecă, știind firea lui Moțoc de trădător.
Așadar, Alexandru Lăpușneanu urcă la tron, ia toate averile boierilor și le taie capetele câtorva.
Ruxandra, soția sa, fiica domnitorului Petru Rareș, este amenințată de către văduva unui boier ucis, și aceasta îi spune „Ai să dai seamă, doamnă”. Ruxandra îl roagă pe soțul său să nu mai fie atât de crud și să nu mai verse sânge.
Punctul culminant
Punctul culminant debutează cu capitolul al treilea, care are ca moto „Capul lui Moțoc vrem”.
Ne este prezentată slujba de la Mitropolie, unde erau invitați toți boierii, care apoi urmau să prânzească împreună pentru a se împăca cu domnitorul.
Boierii Spancioc și Stroici nu iau parte la această slujbă. La sfârșitul ospățului, cei 47 de boieri adunați sunt uciși, capetele lor fiind tăiate.
Puținii slujitori care au reușit să scape au dat vestea pe la curțile boierilor, iar mulțimea s-a adunat la poarta Curții Domnești, cerând capul lui Moțoc.
Boierul Moțoc, înspăimântat, îi cere domnitorului să omoare mulțimea, spunând că sunt proști, dar acesta îi răspunde ironic „Proști, dar mulți”.
Domnitorul îl dă pe Moțoc pe mâinile mulțimii, care îl sfâșie.
După moartea lui Moțoc, domnitorul dă ordin să se facă o piramidă din capetele boierilor uciși, apoi o cheamă pe soția sa să i-o arate, dar aceasta leșină.
Deznodământul
Deznodământul începe odată cu ultimul capitol, care are ca moto „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”.
Pentru patru ani, nu a mai omorât pe nimeni, așa cum promisese soției sale, dar, temându-se de trădare, se retrage în cetatea Hotinului.
Se îmbolnăvește, iar Spancioc și Stroici o conving pe Ruxandra să-l otrăvească.
Înainte de moarte, Lăpușneanu amenință „M-ați popit voi, dar de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”.
Astfel, moare otrăvit și este înmormântat la Mănăstirea Putna.
Aprofundează citind rezumatul detaliat pe momentele subiectului despre nuvela Alexandru Lăpușneanul.
Concluzie
În concluzie, opera Alexandru Lăpușneanu este o nuvelă istorică, o operă literară de mare valoare, care îmbină realismul, romantismul și clasicismul, aparținând perioadei pașoptiste.