Introducere
După cum știm, “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o operă destul de populară, o operă inclusă și în programa de BAC.
Așadar, îl avem în centrul acestui basm pe cine? Pe Harap-Alb al nostru, care, desigur, trebuie să treacă prin diferite teste, pentru a ajunge la final să se căsătorească cu fata de împărat. Acesta trebuie să scape de spân, să treacă prin toate probele și așa mai departe, dar el, pentru a duce la bun sfârșit toate aceste probe, va avea parte și de ajutorul unor personaje, de fapt, a multor personaje secundare. Și printre aceste personaje secundare care îl ajută pe Harap Alb să treacă de toate aceste probe și așa mai departe se află și personajul cărui caracterizare o vom face în cadrul acestui video și anume Gerilă.
Gerilă este deci un personaj secundar, individual și fabulos.
Modalități de caracterizare
Gerilă are parte atât de caracterizare directă, în special făcută de către autor, alte personaje, dar și prin autocaracterizare. Este caracterizat de asemenea și în mod indirect.
Trăsăturile sale morale reies în cazul acesta, în cadrul operei, din vorbele și faptele lui, dar și din numele pe care autorul i-l atribuie. Numele acestui personaj seamănă mai degrabă cu un fel de poreclă și dezvăluie calitățile sale supranaturale, care presupun tragerea frigului și a înghețului. De asta spune în roman: „ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai groasă de-o palmă”.
Acum, din nou să ne întoarcem la portretul fizic al lui Gerilă, acest personaj secundar, individual, fabulos. Portretul fizic al lui Gerilă e realizat de către narator, care îl descrie în manieră hiperbolică, drept “ceva de speriat, tudie, hanie de om cu urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăblăzate”. Așadar, Gerilă e un personaj paradoxal. Se spune în basm că se pârpălea pe lângă un foc de 24 de stânjeni de lemne și tot atunci striga cât îi lua gura că moare de frig când suflă una dintre buze, îi ajunge peste scăfârșia capului, iar cealaltă atârna în jos, de acoperea pântecele.
Chiar dacă portretul moral al acestui personaj, al lui Gerilă, presupune însușiri pozitive, el are grijă ca alții să nu profite de bunătatea lui. Și spune în basm: „Apoi nu mă faceți din cal măgar, că vă veți găsi mantaua cu mine! Eu îs bun cât îs bun, dar și când mă scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea.”.
Mai întâi protagonistul, Harap Alb, amuzat de ciudățenia lui Gerilă, căruia i se adresează puțin ironic, și spune în basm: „Tu trebuie să fii, pentru că și focul îngheață lângă tine, de arzuliu ce ești.”
Cu toate acestea, Gerilă, plin de încredere și cu mai multă experiență, îi atrage atenția asupra faptului că îi era indispensabil, dar și îi spune acestuia: „Râzi tu, râzi, Harap Alb”, zise atunci Gerilă, tremurând, „dar unde mergi fără mine? N-ai să poți face nimic!”
Lucru care, desigur, că se dovedește a fi adevărat pe parcursul basmului. Acest personaj, personajul Gerilă, reprezintă un fel de pion important, un pion fundamental în victoria ulterioară a eroului, a lui Harap Alb, în grupul care se îndreaptă către împăratul Roș. El are atitudinea unui lider, fiind dispus să își asume responsabilitatea pentru ceilalți, chiar și pentru protagonist, pentru Harap Alb.
Și se spune și spune în basm: “Măi, nu cumva să vă împingă mititelul să intrați înaintea mea, că nu mai ajungeți să vedeți ziua de mâine. Hai, ascuțiți-vă dinții și porniți după mine.”
Concluzie
Așadar, în cazul acesta, Gerilă, din nou, personaj secundar, individual, fabulos, putem spune și masculin, are parte de caracterizare și de autor, și de alte personaje, prin autocaracterizare, deci caracterizare directă, dar și caracterizare indirectă prin adresare, trăsături și așa mai departe. Gerilă e un personaj care-l ajută pe personajul principal, îl ajută pe Harap Alb să treacă prin diferite probleme, prin diferite teste și așa mai departe. Personaj important, chiar dacă este personaj secundar în cadrul acestui basm. Cam atât în legătură cu acest Gerilă din basm.
Alte personaje din acest basm:
Aprofundează citind și: