Introducere

În acest articol vom discuta despre Farfuridi, un personaj din cadrul operei „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Așadar, vom vorbi despre acest personaj pe numele său complet, Tache Farfuridi.

Să începem acum cu caracterizarea lui Tache Farfuridi din „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale. Vom începe, desigur, cu o introducere a acestuia.

Farfuridi este un personaj masculin, individual, fiind totodată unul dintre personajele secundare din comedia „O scrisoare pierdută”.

Modalități de caracterizare

Farfuridi face parte dintr-un cuplu ridicol, care îl include și pe Iordache Brânzovenescu.

Chiar și numele celor doi se completează reciproc într-o manieră comică. Ambele personaje sunt membri ai Partidului aflat la putere, dar departe de a simboliza inovația și progresul în politică. Cei doi reprezintă chiar opusul acestor concepte.

Astfel, Tache Farfuridi este un personaj caricatural ale cărui principale caracteristici decurg din diversele manifestări ale comicului. La rândul său, comicul din „O scrisoare pierdută” este construit prin evidențierea contradicției dintre aparență și esență.

Deși dorește să pară unul dintre așa-zisii stâlpi ai puterii, un membru important al partidului aflat la guvernare, Farfuridi este de fapt o simplă marionetă, manipulat de vicleanul Zaharia Trahanache în funcție de interesele acestuia. „De la partidul întreg atârnă binele țării, și de la binele țării atârnă binele nostru”, spune Zaharia Trahanache în cadrul operei.

Farfuridi este avocat de profesie și are anumite deprinderi ridicole. El folosește formule aberante și comite destul de multe erori logice, care îi trădează incultura. Spre exemplu, în operă, acesta spune: „Eu am n-am să întâlnesc pe cineva la 10 fix, mă duc în târg” sau „Am n-am înfățișare la 12 trecute fix, mă duc la tribunal”. Așadar, discursul lui Farfuridi din al treilea act este un exemplu al comicului de limbaj, care scoate în evidență greșelile lingvistice și judecata limitată a acestui personaj.

La fel ca și în cazul lui Brânzovenescu, ambii au un elect nu tocmai de geniu. Stilul bombastic al lui Tache Farfuridi contribuie la caricaturizarea sa, iar ticurile verbale ale acestuia sunt remarcabile.

Unul dintre ticurile sale verbale este dat de cuvântul „fix”, dar și afirmațiile fără sens pe care le face contribuie la caricaturizarea sa. De exemplu, Farfuridi spune: „Dați-mi voie, dați-mi voie, din două una: dați-mi voie ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să nu se schimbe nimic; ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe aici pe colo, și anume în punctele esențiale.”

Aceasta este cea mai lungă apariție a personajului Tache Farfuridi în cadrul operei „O scrisoare pierdută” și, de asemenea, cea mai reprezentativă pentru caracterul său. Farfuridi are un temperament coleric, iar judecata îi este încețoșată de sentimentul propriei importanțe. Este un tip imbecil, iar imbecilitatea lui este evidentă pentru toată lumea, mai puțin pentru el însuși.

Astfel, împreună cu al său prieten, membru de partid, Brânzovenescu, nu se dau înapoi de la trădare. Acesta spune în operă: „Dacă o cer interesele Partidului…” Dar o știm și noi.

Cei doi trimit către centru, adică către București, o depeșă prin care îl dau de gol pe prefect pentru trădare. Cu toate acestea, sunt prea lași pentru a semna telegrama, dar consideră că simpla ei trimitere fusese un veritabil act de curaj. Vedem acest lucru din ce spun aceștia în operă, și Farfuridi declară: „Trebuie să ai curaj ca mine! Trebuie s-o iscălește, o dăm anonimă.”

Farfuridi nu este neapărat motivat de interesele Partidului din care face parte, ci doar de propriul interes. Trădarea nu îl deranjează pe Farfuridi, dar ideea de a fi exclus de la beneficiile acesteia îi trezește indignare.

El declară cu solemnitate: „Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători!” Pe semne, trădarea în sine nu îl scandalizează, dar trădătorii sunt cei care pot face ca Tache Farfuridi să nu beneficieze de avantajele celor petrecute.

Este, de asemenea, un personaj ipocrit și lipsit de principii ori valori sănătoase, deposedat chiar și de cea mai mică urmă de moralitate. Așadar, în concluzie, personajul Tache Farfuridi reprezintă tipul imbecilului coleric, ipocrit și mândru, gata să facă orice pentru a-și îndeplini propriile obiective și a satisface propriile interese.

Împreună cu al său prieten, amic și coleg de partid, Brânzovenescu, formează un cuplu comic, dar înspăimântător, când medităm la implicațiile existenței unei astfel de dinamici.

Acest cuplu comic dar înspăimântător nu ar fi posibil în lipsa atitudinii timide, servile și depersonalizate a lui Brânzovenescu. Așadar, Brânzovenescu joacă rolul unui eco al partenerului său, întrucât Farfuridi ar fi putut forma un astfel de duo cu un personaj mai puternic și influent, mai priceput în arta manipulării decât el însuși.

Concluzie

Cam atât în legătură cu această caracterizare a personajului Tache Farfuridi, personaj secundar din cadrul comediei „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale.

Caracterizare Tache Farfuridi

Aprofundează citind și:

Alte personaje din cadrul piesei de teatru “O scrisoare pierduta”: Ștefan Tipătescu, Zoe Trahanache, cetățeanul turmentat, Pristanda, Agamemnon Dandanache și Nae Cațavencu.