Introducere

În acest articol vom discuta despre Agamemnon Dandanache. Așadar, vom face caracterizarea acestuia, în principal, ne vom focaliza pe caracterizarea directă și indirectă a acestui personaj din cadrul operei O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale.

În principal, ne vom focaliza pe caracterizarea indirectă, deoarece caracterizarea directă este foarte scurtă și concisă în cazul acestui personaj.

Această caracterizare legată de Agamemnon Dandanache și desigur că vom începe cu caracterizarea directă.

Agamemnon Dandanache este un personaj secundar masculin și individual.

Modalități de caracterizare

Caracterizare directă

Agamemnon își face apariția în postura de candidat trimis de la centru pentru a fi ales deputat în județul X, se spune în operă.

El este caracterizat de către însuși autorul acestei comedii ca fiind, se spune în operă, „mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu”.

Caracterizare indirectă

Trecem acum la caracterizarea indirectă.

Dandanache reprezintă, în tocmai, tipologia demagogului, trăsăturile sale fiind desprinse în mod indirect din comicul de caracter rezultat din comportamentul acestui personaj, dar și în mod direct din indicațiile scenice sau, putea fi numit și didascalii, sau din observațiile făcute de către alte personaje.

Apariția lui Dandanache în piesă se petrece abia în ultimul act, „cu birza ținti postii hodoronc-tronc, zdronca-zdronca … și clopoței… îmi țiuie urechile”, partea aceasta extrasă desigur din operă.

Prezența lui se concretizează printr-o aglomerare a defectelor personajelor întâlnite până în acel punct în cadrul operei. Astfel, Agamemnon Dandanache este un personaj condamnat la o caricaturizare și mai crudă decât cea prin prisma căreia sunt construite portretele altor personaje.

Se conturează prin acumularea tuturor defectelor personajelor prezentate până la momentul respectiv. Comicul impus de numele său, câteodată era alintat acesta cu diminutivul „Agamiță”, demonstrându-se în acest fel că personajul nu este luat deloc în serios.

Așadar, comicul impus de numele său este cel mai evident între seriozitatea emanată de prenumele Agamemnon și caracterul personajului, existând un puternic contrast în acest caz. „Dandan” provine de la termenul „dandana”, care semnifică „zarvă” sau „bucluc”.

Astfel, deducem că este vorba despre o figură care se prezintă bine în aparență, statutul său oficial presupunând oarecare seriozitate, dar care în esență nu îndeplinește chiar condițiile necesare unei dezvoltări autentice. Acesta era bâlbâit și limitat din punct de vedere intelectual, nu era tocmai un geniu, fiind un simplu instrument în mâna celor care au o mai vastă experiență în jocurile social-politice.

Agamiță Dandanache este un personaj prin excelență ridicol, comicul de caracter scoțând în evidență și el contrastul dintre aparență și esență. Astfel, deși ar dori să ofere impresia unui om politic absolut serios, caracterizat de profesionalism și chiar de eficiență, acesta apelează la șantaj pentru atingerea scopurilor sale.

Mai mult, Agamemnon Dandanache este mândru de soluția găsită și spune în operă: „Aminteri dacă nu-mi dedea în gând asta, nu m-aledzeam” Îl depășește chiar și pe Nae Cațavencu, al cărui șantaj pare nesemnificativ comparativ cu refuzul lui Dandanache de a înapoia scrisoarea de dragoste în posesia căreia ajunsese.

Dandanache este un parvenit, un personaj josnic, peltic, rămolit, incapabil de a acționa cu eficiență din punct de vedere politic.

Trăsăturile personajului se evidențiază în special și prin intermediul comicului de limbaj. Astfel, Dandanache e surprins spunând fraze de tipul: „În sănătatea alegătorilor… care au probat patriotism și mi-au acordat … asta…cum să zic, de!…zi-i pe nume, de!…a! sufradzele lor; eu care, familia mea, de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică…cum am zițc, în sfârșit să trăiască!” Este prezent de asemenea în vorbirea acestui personaj, lucru care demonstrează o îngrijorătoare lipsă de coerență.

Concluzie

Așadar, în concluzie, această operă O scrisoare pierdută printre altele arată, scoate în evidență o dorință orbitoare de parvenire caracteristică burgheziei și exprimată într-o manieră de-a dreptul ridicolă în timpul campaniei electorale pentru alegerea deputaților.

Acesta, Agamemnon Dandanache, este, așadar, personajul care ilustrează poate cel mai bine, într-o manieră tragică, diferența dintre aparență și esență în viața politică românească. El a fost descris de către criticul literar George Călinescu drept „un bâlbâit și un mărginit mintal, simbol trist al necesităților electorale și lamentabil exponent de clasă.”.

Caracterizarea lui Agamemnon Dandanache versiune audio/video

Citește și:

Alte personaje din cadrul piesei de teatru “O scrisoare pierduta”: cetățeanul turmentat, Pristanda, Brânzovenescu, Ștefan Tipătescu, Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache.