Introducere în viața lui Ion Creangă
Ion Creangă(născut Ioan Stefănescu) s-a născut în 1839. Ziua și luna nu se știu exact.
În unele documente, data sa de naștere este menționată ca fiind 1 martie 1839, iar în altele data de 10 iunie 1839, știm doar anul 1839, iar în cazul zilei și al lunii acele două date.

Creangă s-a născut chiar în Humulești, în localitatea Humulești din județul Neamț. Acesta s-a născut într-o familie numeroasă. Creangă avea șapte frați.
Copilăria și educația
Primii ani de școală
Ion Creangă își făcuse primii ani de școală chiar în Humulești, în satul său natal, apoi la Broșteni și la Târgu Neamț.
Școala catihetică din Fălticeni
Mama lui Ion Creangă își dorea tare mult ca el să devină preot și îl înscrie în 1854 chiar la Fălticeni, la școala catihetică din Fălticeni, sub numele de Ion Creangă, nume pe care îl păstrează definitiv.
Îl păstrează definitiv pentru că trebuie specificat faptul că numele de Ion Creangă nu este numele său de la naștere, de la naștere numele îl avea pe cel de Ioan Ștefănescu. Așadar, Ion Creangă este numele pe care el îl folosește ca nume de autor.
Seminarul din Socola
În perioadă următoare școala din Fălticeni se desființează, iar astfel în 1855 el începe studiile la seminarul din Socola.
Întrerupe studiile din cauze financiare
Însă, atenție, foarte important, trei ani mai târziu, Creangă al nostru se vede nevoit să renunțe la aceste studii din cauza decesului tatălui său, pentru că odată cu dispariția tatălui său dispare și sprijinul financiar de care Ion Creangă avea nevoie ca să-și poată continua studiile la seminarul respectiv, la seminarul din Socola.
Creangă devine diacon
În 1859, Ion revine în satul său natal, se însoară și de asemenea își găsește și de muncă. El devine diacon, un fel de asistent al preotului. Un an mai târziu se naște și singurul fiu al lui Ion Creangă și al soției lui, Ileana, fiu care avea să se numească Constantin.
Reluarea studiilor
Între anii 1863-1865, Ion Creangă urmează niște cursuri ale școlii de la Trei Ierarhi, prilej cu care îl întâlnește și pe un om politic foarte important care avea să-i influențeze viața și cariera pe mai târziu, îl întâlnește pe Titu Maiorescu, cel care fusese profesor la acea școală, școala de la Trei Ierarhi.
Debutul activității literare
În 1868, Ion Creangă publică un abecedar. Un abecedar care era intitulat “Noua metodă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară”, cunoscut de asemenea și sub numele de abecedarul lui Creangă.
Excluderea din rândurile bisericii
Ion Creangă se pare că prin 1871 fusese exclus din rândurile bisericii pentru că fusese acuzat de frecventarea teatrul și de asemenea că, un an mai târziu, după activitatea de 12 ani ca dascăl și diacon de la mai multe biserici din Iași, la acuzațiile aduse lui anterior se adaugă și faptul că acesta își părăsise nevasta.
Acest incident atrage după sine și destituirea sa din postul de institutor.
Intervenția lui Maiorescu
Totuși, după cum menționam mai devreme, el îl întâlnise la școala de la Trei Ierarhi pe Titu Maiorescu, o persoană care avea să devină un politician foarte important al României.
Așadar, Ion Creangă se pare că beneficiază de această prietenie cu Titu Maiorescu și în 1874, în momentul în care Titu Maiorescu este numit în poziția de ministru al cultelor și instrucțiunii publice, Ion Creangă își recapătă postul de institutor.
Prietenia cu Eminescu
Apoi, în 1875, în timp ce era suplinitor pe la școala din Păcurari, Ion îl întâlnește și pe cel mai important, cel mai cunoscut poet român, pe Mihai Eminescu.
Așadar, se întâlnesc în tinerețile lor, iar cei doi devin prieteni foarte buni.
Creangă, Junimea și producția literară
Tot în acea perioadă, la îndemnul lui Mihai Eminescu, Ion Creangă ia parte la întâlnirile Asociației Junimea și începe să scrie, iar în scurt timp publică și în revista Convorbiri Literare, publică poveștile Capra cu trei iezi și Soacra cu trei nurori.
Apoi, în anii următori apar și alte opere importante dintre ale lui Ion Creangă. De exemplu, în 1876-1878 apar:
- Punguța cu doi bani,
- Povestea porcului,
- Dănilă Prepeleac,
- Povestea lui Harap-Alb (această operă se dă și la BAC și-l are în prim plan pe personajul care dă numele operei, pe Harap-Alb).
De asemenea, apar alte povești importante precum:
- Fata babei și fata moșneagului,
- Ivan Turbincă,
- Povestea lui Stan Pățitul,
- Povestea unui om leneș,
- Moș Nichifor Coțcariul
- etc…
Asta este perioada lui cea mai productivă, să spunem așa, din punct de vedere al producției literare.
Apoi, în 1880 a fost publicată de asemenea și povestirea Moș Ion Roată și Unirea, iar în 1881 apare prima parte dintr-o operă foarte importantă din cea a lui Ion Creangă. E vorba despre opera Amintiri din copilărie. Ulterior, la un an distanță, apar și celelalte două părți din această operă, din Amintiri din copilărie.
Tot în același an, tot în anul 1881, Creangă publică și Popa Duhu, o altă operă de-a sa, iar în 1883 apar și ultimele opere ale scriitorului și anume Moș Ion Roată și Cuza Vodă și Cinci pâini.
Ultimii ani de viață
Apoi 1885, an foarte important și decisiv pentru Ion Creangă pentru că acesta se îmbolnăvește grav de epilepsie. Patru ani mai târziu, în 1889, în luna decembrie, la doar șase luni după moartea lui Mihai Eminescu, decedează și Ion Creangă.
Ion Creangă, după ce se stinge din viață, este înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. Cam atât în legătură cu acest mare scriitor al nostru.
